Pe aceeași temă
Dosarul în care a fost deja condamnat un vicepreședinte ANRP – Virgil Baciu
Primul dosar ANRP, cu prejudiciu modest, a fost finalizat anul trecut, când Curtea de Apel București l-a condamnat definitiv pe Virgil Baciu, fost vicepreşedinte ANRP, la cinci ani de închisoare cu executare.
Acesta a fost prins luând aproape o sută de mii de euro pentru urgentarea unui dosar de restituire.
Alături de el au mai fost condamnați şi cei doi soţi care au intermediat între Baciu şi cumpărătorii de influenţă - Camelia Teodora Andruşenco şi Gheorghe Ciubotaru - acuzaţi de complicitate la trafic de influenţă.
Camelia Teodora Andruşenco, fostă consilieră a liberalul Cristian David, în perioada în care acesta era ministru de Interne, a fost condamnată la un an de închisoare.
Dosarul vicepreședintelui ANRP Cătălin Dumitru - 1 milion euro
Anul trecut, DNA i-a trimis în jduecată pe Cătălin Dumitru (fost vicepreședinte ANRP) și fiul acestuia – Alexandru Cătălin Dumitru, pentru luare de mită și spălare de bani.
Alături de ei mai sunt judecați Michael Mureșan (beneficiarul unei despăgubiri), Daniel Bran și Dragoș Vasile.
Pentru ascunderea originii ilicite a banilor, din suma de 1.000.000 euro, inculpatul Dumitru Cătălin a cumpărat, pe numele celor trei fii ai săi, bunuri mobile (autoturisme de lux) și imobile, spunea DNA în rechizitoriu.
Primul mare dosar ANRP:
Membrii Comisiei au oferit 84 de milioane de euro din bugetul statului fără să-și pună nici cea mai elementară întrebare
Acest dosar, care vizează trei despăgubiri, a fost trimis în judecată în aprilie.
"Tunurilor de genul celui analizat in prezentul referat și în cauza deja deferită instanței ( dosarul Alina Bica și alții - nn) au avut si această urmare gravă – imposibilitatea soluţionării altor mii şi mii de dosare, deoarece au epuizat banii din buget in favoarea unor samsari imobiliari!”
Cele 130 milioane euro plătite în cele 3 cazuri din dosar au epuizat bugetul alocat pe 2011, atrag atenția procurorii anticorupție.
Referatul arată că, indiferent dacă au avut sau un câștig bănesc din umflarea valorii proprietăților respective, membrii Comisei și toți ceilați implicațise fac vinovați de paguba produsă statului: “Astfel, folosirea acestor comparabile care reprezentau terenuri situate în alte zone, de către inculpații, a identificării furnizate chiar de către inculpatul VIȘOIU VALENTIN, persoană direct interesată în obţinerea unei evaluări de piaţă cât mai mari, fără nici măcar o singură raportare la un criteriu obiectiv sau neutru, au determinat supraevaluarea terenurilor cu echivalentul a 75.000.000 de euro, sumă pe care membrii, folosind toate mijloacele în scopul realizării rezultatului ce a cauzat prejudiciul, comisiei au oferit-o, fără nici un minim de analiză și fără să-şi pună nici cea mai elementară întrebare, din bugetul statului român”.
Suma prejudiciului a fost majorată la 84 de milioane de euro, în momentul trimiterii în instanță.
Unii au semnat nu pentru bani, ci pentru a-și conserva poziția. În detrimentul bugetului
Procurorii constată că nu toți inculpații au făcut-o pentru că au primit bani, ci pentru avantaje profesionale: “Alţi membrii ai aceleiaşi comisii au obţinut foloase de natură profesională (ex: cei 4 inculpaţi: au acceptat să rămână în comisie deși nu erau interesați de atribuțiile profesionale, argumentele fiind mai degrabă de tipul : am rămas să evit tensiunile politice, ca și cum scopul ar fi fost de a nu supăra , de a nu-și fragiliza poziția personală, de a-și conserva poziția, și nu acela de a-și îndeplini îndatoririle profesionale acționând în folosul beneficiarilor sumelor prin acceptarea posibilității producerii rezultatului infracțional)”
Șpăgi
“Probele administrate în cursul urmăririi penale până în acest moment au relevat că, practic, pe baza acestor elemente de evaluare, total diferite de tipul terenurilor, construcției evaluate, membrii C.C.S.D, inculpaţii au oferit […] beneficiarilor sumele de echivalentul a 75 milioane euro, dar şi–au realizat şi folosul personal, de natură materială, cazul expertului evaluator HANU care a primit 10.000 euro de la beneficiarul VIȘOIU VALENTIN:
- unii dintre membrii (ex: inculpatul DIACOMATU SERGIU BOGDAN faţă de care se efectuează cercetări în dosarul disjuns sub aspectul infracţiunii de luare de mită în cuantum de 400.000 euro, ca urmare a exercitării abuzive a atribuţiilor de serviciu în legătură cu soluţionarea dosarelor de despăgubire; Inculpatul HANU care afirmativ a declarat că pentru evaluarea din dosarul în care avea interes VIȘOIU VALENTIN a primit de la acesta ulterior evaluării suma de 10.000 euro)”, se mai spune în referatul procurorilor DNA, citat de stiripesurse.
11 acuzați în dosar
1.Deputatul PNL Theodor Nicolescu, fost vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, între octombrie 2005 și mai 2008, ulterior devenit secretar de stat în minsiterul Justiției. Este acuzat de trei infracțiuni de abuz în funcție cu consecințe deosebit de grave, dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, la fel ca și Horia Georgescu.
Nicolescu a înlocuit-o pe Alina Gorghiu în funcția de purtător de cuvânt al PNL, după ce deputata a fost votată președinte interimar al PNL când Klaus Iohannis a câștigat președinția.
A devenit parlamentar de Argeș în 2012, iar din septembrie 2014 este vicepreședinte al Comisiei juridice, de indisciplină și imunități a Camerei Deputaților.
Numele lui Theodor Nicolescu a fost vehiculat, potrivit Hotnews, ca posibil viitor ministru al Justiției în guvernul pe care ar urma să-l facă marele PNL.
Soția lui Nicolescu lucrează în Ministerul Justiției.
2.Ingrid Mocanu-Popa, fostă membră a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP, acuzată pentru trei infracțiuni de abuz în funcție cu consecințe deosebit de grave, dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul.
Ea a fost, până în ianuarie 2015, consilieră a ministrului de Interne, Gabriel Oprea, și figurează într-un dosar în care este acuzată de spionaj, împreună cu secretarul general adjunct din MAI, Mihai Şova.
În acest caz, cei doi au fost puși sub urmărire penală (în ianuarie 2015), pentru că au fotocopiat documente ce nu sunt destinate publicității, în scopul obținerii de foloase necuvenite în formă continuată (opt acte materiale), după cum anunța la vremea respectivă DNA.
3.Mihnea Remus Iuoraș, fost vicepreședinte ANRP, acuzat pentru trei infracțiuni de abuz în funcție cu consecințe deosebit de grave, dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul.
Fost subprefect Cluj, Iuoraș este membru în comitetul de conducere al PNL Cluj.
4.Cătălin Constantin Canangiu, fost membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, acuzat săvârșirea a 2 infracțiuni de abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave, dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul.
Canangiu a fost și consilier personal al lui Varujan Vosganian, în anii 2007 și 2008, când cel din urmă era ministru al Economiei. Vosganian l-a numit în CA de la Romgaz, sinecură din care s-a mai ales cu niște declarații la DIICOT, în dosarul gazelor naturale ieftine pentru Ioan Niculae.
Acum este consilier la grupul parlamentar al PNL.
5.Gheorghe Vișoiu, expert evaluator, la data faptelor, cu privire la săvârșirea a 3 infracțiuni de abuz în serviciu, comise în forma complicității, cu consecințe deosebit de grave, dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul.
6.Neculai Nistor, (7.)Alexandru Florin Hanu și (8.)Dorin Cornel Drulă, experți evaluatori, acuzați de săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, comisă în forma complicității, cu consecințe deosebit de grave, dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul.
9.Ingrid Zaarour, acuzată de 3 infracțiuni de abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave, dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul.
Zaarour, avocată, a fost primul președinte ANRP, fiind sprijinită de PNL la numirea în acest post pe care l-a ocupat între 2005 și octombrie 2009.
Numirea la ANRP a lui Zaarour, pe atunci în vârstă de 25 de ani, protejată a lui Tăriceanu și apropiată a lui Bogdan Olteanu (acum viceguvernator BNR) a declanșat la vremea respectivă un scandal public, din cauza salariului uriaș pe care-l câștiga.
A demisionat din PNL în 2014, pentru a-l urma pe Călin Popescu Tăriceanu. Este directorul de cabinet al președintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.
10.Remus Virgil Baciu, fost vicepreședinte ANRP, aflat după gratii, deoarece execută o condamnare definitivă la cinci ani închisoare cu executare, proonunțată în aprilie 2014, pentru că a primit 270.000 de euro pentru a urgenta dosare de restituire similare celor anchetate acum.
11. Horia Georgescu (și-a dat demisia din funcția de președinte al ANI din cauza acestui dosar) este urmărit penal pentru că în 2008 și 2009 a aprobat, împreună cu ceilalți membri ai Comisiei Centrale a ANRP, trei despăgubiri supraevaluate ale unor proprietăți imobiliare. Comisia a acceptat evaluarea totală a acestora la aproape 130 de milioane de euro, cu aproximativ 75 de milioane de euro peste valoarea reală, potrivit procurorilor anticorupție.
4. Dosarele Alinei Bica – Cocoș – Gheorghe Stelian - 62 milioane euro prejudiciu
Prejudiciul, din acest dosar care vizează o singură despăgubire, este de aproape 62 milioane euro.
Ce spune DNA: “La data de 15 martie 2011, inculpaţii Dumitrean Nicoleta Crinuţa, Diacomatu Sergiu Ionuţ, Teodorescu Cătălin Florin, Baciu Remus Virgil, Bica Alina Mihaela, Vasilescu Oana, Bogdan Dragoş George și Alexandru Lăcrămioara, în calitate de membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, prin exercitarea abuzivă a atribuţiunilor de serviciu cu încălcarea art. 16 alin. 7 din Legea nr. 247/2005 (privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente), au aprobat, în unanimitate, raportul de evaluare întocmit de expertul evaluator Nuţiu Emil, din cadrul S.C. BUSINESS EVALUATOR S.R.L., prin care, valoarea unui teren în suprafaţă de 130 535mp (peste 13 hectare) a fost stabilită la suma de 377.282.300 lei. Aceasta reprezintă o supraevaluare a terenului cu 263.327.559 lei, ceea ce a provocat un prejudiciu echivalent cu această sumă în dauna bugetului de stat şi a facilitat obţinerea unor avantaje patrimoniale de către Gheorghe Stelian și alte persoane.”
Suma de 377.282.300 lei, plătită în acest dosar de despăgubire pentru un teren agricol prin conversiune în titluri de proprietate, este mai mare decât totalul despăgubirilor civile plătite de ANRP în tot cursul anului 2011, care a fost de 249.882.000 lei.
Ministerul Finanţelor Publice s-a constituit ca parte civilă, solicitând obligarea inculpaţilor şi a părţilor responsabile civilmente la plata sumei de 263.327.559 lei, echivalentul sumei de 61.714.021,4 euro.
Dosarul ANRP – despăgubirea acordată lui Horia Simu - 70 milioane euro prejudiciu
În luna august, dosarul a fost trimis în instanță.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, în 28 februarie 2008, Ingrid Zaarour, Mihnea Iuoraş, Theodor Nicolescu, Constantin Zaharia Lefter, Marko Attila şi Mihaela Nicolescu, membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, deşi aveau atribuţia exclusivă de a analiza şi stabili cuantumul final al despăgubirilor pe baza unui raport de evaluare care să folosească, pentru stabilirea valorii de piaţă, tranzacţii de vânzare-cumpărare efective, au hotărât acordarea despăgubirilor unui cesionar de drepturi litigioase, după un raport de evaluare întocmit de Alexandru Hanu, bazat exclusiv pe oferte de vânzare publicate online, ceea ce a condus la supraevaluarea cu aproape 50 la sută a unui teren în suprafaţă de 97.509 metri pătraţi.
Anchetatorii au stabilit că, din 2006 şi până în 15 ianuarie 2008, Horia Simu a depus la dosarul de despăgubire mai multe înscrisuri, printre care adeverinţe medicală din care rezulta, necorespunzător realităţii, o stare de sănătate precară, dar şi o expertiză extra-judiciară, care arăta o identificare greşită a terenului, în scopul acreditării ideii de imposibilitate de restituire în natură şi de urgenţă în soluţionarea dosarului.
În baza raportului întocmit de expertul evaluator, membrii Comisiei ANRP au aprobat despăgubirea ilegală a lui Horia Simu, pentru terenul de peste 97.000 de metri, cu 128.276.015 de euro (1.315, 53 euro/mp), echivalentul a 466.770.763 de lei, prin supraevaluarea acestuia cu 69.897.373 de euro, echivalentul a 254.458.830 de lei.
"Prin acţiunile sau inacţiunile lor conştiente, inculpaţii au contribuit la prejudicierea bugetului de stat cu suma de 69.897.373 euro, echivalentul a 254.458.830 lei, şi la obţinerea unor foloase necuvenite în aceleaşi cuantum de către inculpatul Simu Horia", potrivit rechizitoriului citat de Mediafax.
Dosarul despăgubirii lui Mihai Rotaru (25 milioane euro prejudiciu) – DNA a cerut arestarea lui Ioan Oltean
În acest dosar, DNA a cerut Camerei Deputaților încuviințarea arestării preventive a deputaților Cătălin Teodorescu, acuzat de abuz în serviciu, și Ioan Oltean, acuzat de trafic de influență și complicitate la abuz în serviciu.
Potrivit DNA, pe data de 17 iunie 2010, Cătălin Teodorescu, împreună cu alți membri ai Comisie pentru Stabilirea Despăgubirilor (Crinuța Dumitrean — președinte, Sergiu Diacomatu, Remus Baciu, Attila Marko, Rodica Constantinovici și Lăcrămioara Alexandru), prin exercitarea abuzivă a atribuțiilor de serviciu, a aprobat raportul prin care un teren în suprafață de aproape 62.000 mp situat în municipiul Pitești a fost evaluat la aproximativ 109 milioane lei, sumă acordată drept despăgubire lui Mihai Rotaru.
Procurorii susțin că terenul a fost supraevaluat cu aproape 87,3 milioane lei, ceea ce reprezintă prejudiciu în dauna bugetului de stat și avantaj patrimonial pentru Mihai Rotaru.
"Suma plătită în acest dosar de despăgubire pentru un teren reprezintă un sfert din totalul despăgubirilor civile plătite de ANRP în tot cursul anului 2011. Mihai Rotaru, beneficiar al sumei de 108.932.000 lei (aprox. 25 milioane euro) cumpărase drepturile litigioase de la o altă persoană cu câteva luni înainte de decizia comisiei ANRP, mai precis la data de 27.11.2009, cu suma de 750.000 euro. Persoana a vândut aceste drepturi după ce, timp de 8 ani, nu reușise să obțină proprietățile revendicate, ceea ce condusese și la inițierea unui proces în instanță", au constatat anchetatorii.
DNA susține că deputatul Ioan Oltean și-a exercitat influența asupra șefei ANRP Crinuța Dumitrean, pentru urgentarea și aprobarea despăgubirii în favoarea lui Rotaru.
În schimbul ajutorului acordat, Mihai Rotaru i-a dat lui Ioan Oltean suma de 600.000 euro, în incinta unei biserici din Chitila.
Curtea de Conturi a explicat anul trecut cum funcționa mecanismul de făcut bani de la ANRP
