Pe aceeași temă
Ministerul Finantelor este obligat sa plateasca despagubiri de milioane de lei din cauza ca instantele au anulat contractele de vanzare-cumparare prin care au fost vandute imobile in baza legii caselor nationalizate.
Ministerul de Finante trebuie sa inapoieze 2,7 miliarde de lei proprietrarilor care au cumparat imobile de la autoritatile locale, potrivit unui document al Autoritatii Nationale de Restituire a Proprietatilor (ANRP), in contextul in care au aparut si "nereguli grave" in repartizarea pentru solutionare a unor dosare de despagubire, fara criterii si registre de evidenta, informeaza EVZ.ro.
Premierul Mihai Razvan Ungureanu a decis, marti, suspendarea pentru sase luni a emiterii titlurilor de despagubire pentru proprietatile nationalizate de regimul comunist, timp in care se va elabora un alt act normativ ce va reglementa procesul de retrocedare, pentru ca ANRP a constatat ca peste 80% din dosarele solutionate pe fond funciar nu aveau atasate certificatele de mostenitor, conform unei verificari efectuate de Ministerul Finantelor.
Prejudiciu in valoare de peste 2,7 miliarde de lei
ANRP a emis un document in care se arata ca prefecturile au instrainat peste 10.000 de imobile ale caror acte sunt in neregula, prejudiciul adus de acestea Ministerului de Finante fiind de 2,7 miliarde de lei.
"Din centralizarea informatiilor furnizate de prefecturi, reiese ca numarul imobilelor instrainate in temeiul legii 112/1995 si care fac obiectul unor actiuni in justitie avand ca obiect anularea/constatarea nulitatii absolute a contractelor de vanzare-cumparare sau pentru care contractele de vanzare-cumparare au fost desfintate prin hotarari judecatoresti definitive si irevocabile este de 10.492.
Valoarea estimativa a acestora este de 2.721.028.845 lei. Facem precizarea ca valoarea acestora se va putea majora, avand in vedere, pe deoparte, faptul ca o parte din prefecturi nu au estimat valoarea actuala a imobilelor, ci au comunicat pretul de vanzare al acestora calculat pe baza prevederilor Decretului 93/1977, ale Decretului-lege 61/1990 si ale legii 85/1992 republicata, neputand sa depaseasca suma veniturilor salariale medii pe economie ale unei persoane pe o perioada de 20 de ani sau valoarea de impozitare si, pe de alta parte, din cazua faptului ca nu s-a stabilit cu exactitate numarul de imobile ce vor face obiectul despagubirilor potrivit legii 1/2009, intrucat primariile nu detin o evidenta stricta a acestor imobile", se arata in documentul citat de EVZ.ro.
Potrivit legii, Ministerul de Finante trebuie sa despagubeasca proprietarii.
Problemele care au dus la blocarea sistemului de restituire a caselor nationalizate
Autoritatile au aplicat, de-a lungul timpului, trei metode de reimpropietarire, care au facut ca insumarea suprafetei din toate titlurile de proprietate sa fie mai mare decat teritoriul Romaniei, si din cauza carora, in 2011, Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a decis ca statul roman trebuie sa-si schimbe sistemul de restituire a proprietatilor in 18 luni deoarece erau prea multe cereri (peste 600) de restituire a caselor nationalizate. In iulie 2012 expira termenul acordat de CEDO.
Romania a adoptat prima lege a restituirii in 1991, doar in privinta terenului agricol. Desi a limitat suprafata de teren care putea fi restituita, a prevazut restituirea nu numai catre proprietarii initiali sau descendentii acestora, ci si catre o noua clasa de proprietari care nu avusesera niciodata un drept de proprietate asupra terenului. Astfel, legea a avut nu doar o natura restaurativa, ci si distributiva.
Cand statul roman a extins succesiv in 1997 si 2000 suprafata de teren care putea fi restituita, nu a mai avut suficient teren de returnat proprietarilor initiali pentru ca acordase deja o parte din teren in 1991 unei noi clase de proprietari. S-a introdus rascumpararea ca alternativa costisitoare.
Legea 112/1995 a permis, apoi, chiriasilor curenti sa isi cumpere proprietatile de la Guvern la preturi sub cele ale pietei; restituirea catre fostii proprietari a fost la momentul respectiv permisa explicit, dar numai daca locuiau in proprietate sau daca era vacanta, in caz contrar fiind indreptatiti la o despagubire limitata. Chiriasii au inceput sa cumpere proprietati de la stat, in timp ce instantele recunosteau simultan ca fostii proprietari aveau titluri de proprietate legitime asupra lor.
S-au creat titluri de proprietate care se suprapuneau: unele instante au inceput sa recunoasca preeminenta titlurilor de proprietate ale fostilor proprietari, in timp ce altele le-au recunoscut pe cele ale „chiriasilor” care, de obicei (dar nu intotdeauna), au cumparat de buna credinta de la stat presupunand ca proprietatea nu avea un statut legal contestat.
Legea 10/2001 a oferit fostilor proprietari dreptul la despagubire la valoarea pietei pentru proprietatile care nu le mai puteau fi restituite (de ex., pentru ca fusesera vandute altcuiva in temeiul legii din 1995), in timp ce Legea 112 le-a permis fostilor chiriasi sa cumpere proprietati mult sub pretul pietei, iar banii platiti guvernului au fost virati in principal catre despagubirea limitata platita fostilor proprietari.
In final, Legea 1/2009 a acordat castig de cauza fostilor chiriasi care au fost evacuati prin hotarare judecatoreasca din apartamentele lor in favoarea actualilor proprietari.
Chiar daca fostii chiriasi si-au cumparat apartamentele in temeiul Legii 112/1995 la preturi mici fata pretul pietei, cei care le-au pierdut sunt indreptatiti astazi la valoarea actuala de piata.
Astfel s-a ajuns la propunerea de plafonarea despagubirii pentru fostii proprietari deoarece sumele la care se ridica aceste imobile sunt mult prea mari pentru a fi acoperite integral si rapid de catre stat, iar acum Guvernul a decis suspendarea emiterii titlurilor de despagubire si elaborarea unui alt act normativ privind acordarea despagubirilor.
