Pe aceeași temă
Secretarul general al Guvernului, Toni Greblă (PSD), susține că nu s-a luat o decizie, că doar se cercetează, însă Muzeul Holocaustului se va construi într-un fel sau altul: „Deocamdată nu s-a întâmplat nimic. Se analizează o posibilă dezmembrare și o posibilă încadrare în zonă a unei astfel de construcții. Vom decide după ce vom avea toate datele la îndemână“, a spus Toni Greblă pentru Europa FM.
Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” a înaintat luni un răspuns către Ministerul Culturii, prin care îşi manifestă opoziţia faţă de ideea înstrăinării a 45% din suprafaţa liberă de construcţii a instituţiei. Institutul pentru Studierea Holocaustului Elie Wiesel ar fi cerut Guvernului să-i cedeze 5.300 de metri pătrați din parcul Muzeului Antipa în vederea edificării Muzeului Național de Istorie a Evreilor și Holocaustului din România, potrivit Europa FM care invocă un document oficial aflat în posesia sa.
Ancheta realizată de Adevărul îl contrazice flagrant pe Toni Greblă și arată că în realitate planul de dezmembrare a curții muzeului este făcut, toată lucrarea fiind finalizată de o firmă care a primit 20 de contracte publice de lucrări cadastrale, prin achiziție directă.
Potrivit unui comunicat transmis luni de Muzeul "Antipa" și citat de Agerpres, instituţia muzeală a primit, din partea autorităţii finanţatoare - Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale -, solicitarea de a răspunde unei adrese venite dinspre Secretariatul General al Guvernului privind cedarea a 5.300 de metri pătraţi din parcul muzeului în vederea realizării unei alte construcţii.
"De asemenea, anterior primirii acestei adrese, managerul Muzeului, Luis Ovidiu Popa, a fost invitat la sediul Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară pentru a semna un plan de dezlipire a terenului pe care Muzeul "Antipa" îl are în administrare, dezlipire pe care nu a solicitat-o, despre care nu fusese informat şi pe care nu o doreşte. Muzeul îşi manifestă regretul pentru această situaţie de confuzie, de care nu se face vinovat, şi îşi reafirmă intenţia păstrării integrităţii parcului istoric", precizează sursa citată.
Argumentele care îndreptăţesc refuzul instituţiei muzeale sunt legate de: calitatea de monument istoric a muzeului, în integralitatea sa, apartenenţa la o zonă construită protejată; importanţa spaţiului verde din incinta instituţiei, nevoia de spaţiu pentru activităţile muzeului.
Potrivit sursei citate, "datorită dezvoltării patrimoniului şi diversificării activităţilor din ultimii 100 de ani, muzeul are nevoie de suplimentarea depozitelor pentru colecţiile în continuă creştere, de un spaţiu adecvat pentru organizarea de expoziţii temporare de anvergură, dar şi de spaţii noi de expunere".
În opinia conducerii instituţiei, extinderea muzeului va asigura depozitarea colecţiilor în condiţii optime de climat şi securitate; dezvoltarea colecţiilor în spaţiile nou construite, inclusiv oferirea de spaţiu temporar sau permanent pentru colecţii aflate în dificultate la oricare alte muzee de profil din ţară; organizarea optimă a programelor cultural-educaţionale şi de valorificare a patrimoniului (expoziţii temporare etc.); creşterea substanţială a numărului de vizitatori, prin folosirea spaţiilor expoziţionale nou create, ceea ce ar creşte sustenabilitatea financiară a muzeului, şi dezvoltarea activităţii curatoriale şi de cercetare a patrimoniului în spaţiile eliberate în vechea clădire a muzeului.
Aceasta spune că păstrarea intactă a suprafaţei de teren ce aparţine muzeului este de o importanţă capitală, fiind practic garantul existenţei şi dezvoltării Muzeului Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa".
În context, instituţia îşi manifestă încrederea că Guvernul va lua în considerare "necesitatea păstrării parcului actual şi a extinderii spaţiilor Muzeului, fără afectarea spaţiului verde".
Cu un patrimoniu de aproximativ 2 milioane de exponate şi un număr de vizitatori de 311.639 în anul 2018, Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" este unul dintre cele mai vizitate muzee din Bucureşti şi din ţară.
