Pe aceeași temă
El a precizat că la construcţii şi la agricultură sunt însă mai multe facilităţi, iar la CASS va fi luată o decizie cu actorii din aceste domenii, pentru că există un jalon trecut în PNRR, pe care dacă nu îl îndeplinim pierdem bani şi pierdem reforme şi e specificat ca treptat până în 2026 să scoatem aceste facilităţi.
„Aş vrea să începem cu începutul, ce şi-a asumat statul român, care sunt obliectivele statului român şi ce trebuei să facă Guvernul României şi nu numai, şi Parlamentul României. Ştiu cum toţii că la un moment dat, România a avut un deficit de 9,2%, cel mai mare deficit din UE, el venind după unde deficit de sub 3%, după o datorie externă a României de aproximativ 37%. Toate aceste lucruri s-au întâmplat într-o perioadă foarte scurtă, sub un prim-ministru accidental om de stat în România, sperăm ca astfel de accidente să fie din ce în ce mai rare şi am ajuns la o provocare, România fiind saingurul stat care are un acord în ceea ce priveşte încadrarea în deficit. Anul acesta trebuie să ne încadrăm într-un deficit pe 4,4.0 Există o execuţie bugetară până la jumătatea anului, raportată de Ministerul de Finanţe şi este normal să avem şi o analiză pentru că obiectivul României este de a se încadra în acest deficit, astfel încât dobânzile de refinanţare să nu crească şi faptul că acest acest acord cu Comisia, care poate să influenţelze eventualele fonduri europene adresate României şi cel mai grav, ar afecta implementarea reformelor din PNRR”, a spus premierul.
Marcel Ciolacu a precizat că a solicitat o analiză de ansamblu pe tot acest lanţ, lucru care o să încearcă să îl prezinte ministrul Finanţelor.
„Am avut deja o primă întâlnire cu ministurl Finanţelor, împreună cu fostul premier Nicolae Ciucă cu fostul ministru al Finanţelor. Nu vom lua nicio decizie până când nu vorbim cu marii actori din fiecare domeniu”, a dat Ciolacu asigurări.
El a menţionat că în al doilea rând, „nu crede că este oportun să introducă taxe noi, pentru că este un lucru care nu se face când există încă o criză economică”.
„Pe de altă parte, avem o altă provocare, au existat măsuri luate de fostul premier Nicolae Ciucă, am venit şi eu cu alte măsuri în această perioadă scurtă de două săptămâni, în aşa fel încât să scădem inflaţia. Scăderea inflaţiei aduce venituri nominale mai mici la bugetul statului. Scăderea inflaţiei va duce la o creştere economică şi o putere de cumpărare a românilor, de aceea venim cu investiţii şi cu scheme de ajutor pe zona economică, astfel încât pentru prima dată în România şi în economia românească, de 30 de ani, acest trend de creştere economică pe investiţii să continue.
Acum venim la facilităţile fiscale. Banca Mondială, FMI, Comisia Europeană, prin Raportul de ţară care este anual, ne recomandă de ani de zile să începem să scoatem din facilităţile fiscale fiindcă România devine nesustenabilă prin venituri. Cunosc povestea că trebuie să avem o colectare mai bună. Această colectare mai bună nu poate face dacă nu faci digitalizarea, nu s-a făcut de 32 de ani. S-a declanşat acest proces de digitalizare”, a arătat şeful Executivului.
Premierul Ciolacu s-a referit la discuţiile din spaţiul public privind eliminarea facilităţilor privind unele domenii în privinţa fiscalizării.
„IT-ul, nu a existat nicio discuţie şi nu va exista de scoatere a facilităţilor de la IT. Este o minciună şi o dezinformare faptul că cineva a luat în discuţie. IT are o scutire la impozitul pe venit, nu va exista o discuţie de scoatere a acestei facilităţi la IT şi nici nu a existat”, a spus premierul.
Marcel Ciolacu a menţionat că la construcţii şi la agricultură, există facilităţi în funcţie de venit, a fost până la 40.000 de lei, e până la 10.000 de lei.
„Acolo avem facilităţi în ceea ce priveşte impozitul pe venit dar şi CASS. CASS înseamnă sănătate. Vrem sănătate dar nu încasăm. Nu vom lua o măsură până când nu ne vom aşeza cu actorii principali la masă. Mai mult, avem un jalon trecut în PNRR, pe care dacă nu îl îndeplinim pierdem bani şi pierdem reforme pe care eu mi le asum, nu am nici cea mai mică reţinere, în care spune ca treptat până în 2026 să scoatem aceste facilităţi. Nu ştiu dacă vom scoate facilitatea anul acesta, nu ştiu dacă vom discuta cu constructorii şi agriculturii astfel încât să avem un calendar de îndeplinire a jalonului în 2026, împreună. Ce vreţi să facem cu ţara asta, să o îndreptăm spre un dezastru, într-un blocaj total şi să nu ne mai asumăm nicio reformă sau să ne facem treaba pentru care ne plătiţi (..) şi să luăm decizii? Sunt lucruri pe care trebuie să ni le asumăm, indiferent dacă deranjează sau nu, pentru că nu o fac pentru mine sau pentru Guvern, o facem pentru ce ne-am asumat în faţa Europei”, a mai explicat Ciolacu.
„Nu se va scoate nimic până când nu găsim un calendar împreună, dar trebuie să vedem realitatea. 8,1 milioane de concedii medicale la 6,1 milioane de români care muncesc. Anul trecut nu a mai existat pandemie, din luna februarie”, a spus el.
Întrebat dacă 1 septembrie este data care se va regăsi în acel calendar, Ciolacu a spus: „Este posibil ca anumite..nu v-am spus de CASS va fi plătit (..) V-am spus că voi avea o analiză (..) presupun că vom avea un calendar, impus, repet, de jalonul din PNRR. Dacă vreţi să mă fac că nu există acel jalon, nu mă fac, să mă fac că trebuie ăs plătesc 6 miliarde la concedii medicale de anul trecut, nu pot să mă fac că ăsta este adevărul”.
„Eu nu am vorbit cu PNL-ul, eu am vorbit cu ministrul Finanţelor şi cu preşedintele PNL, Nicolae Ciucă şi nu am luat o decizie. Dacă PNL are alte variante, dar eu nu am văzut un lider al PNL-ului, eu nu vreau să comentez ştirile pe surse şi nici accidentele României în ceea ce priveşte oamenii de stat. Dacă aveţi un lider PNL, să îmi spuneţi concret că Nicolae Ciucă a venit şi a spus că nu e de acord cu ceva, vă rog frumos să îmi spuneţi unde, ne uităm acum pe telefon şi eu vă răspund”, a precizat Marcel Ciolacu.
