Pe aceeași temă
PSD, care a inițiat legea și a votat-o în Parlament, îl acuză pe președintele Iohannis că nu are suficientă demnitate națională ca să promulge actul normativ.
„În cazul legii supuse controlului de constituționalitate, se poate observa că dispozițiile conținute și, în mod special, cele care ar trebui să constituie obiectul de reglementare, au un caracter pur declarativ, deoarece acestea nu sunt determinate de nevoia de reglementare a unui anumit domeniu de relații sociale și de specificul acestuia, ci sunt, mai degrabă, generate de dorința, de a prestabili, fără echivoc și într-un singur caz, declararea zilei de 4 iunie ca zi a Tratatului de la Trianon. Or, de esența unei legi, ca act juridic al Parlamentului, este însuși caracterul normativ al acesteia, iar nu unul eminamente declarativ, lipsit de efecte juridice”, se arată în sesizarea președintelui.
În schimb, PSD, prin vocea liderul interimar Marcel Ciolacu, îl acuză pe președinte în mesajul transmis cu ocazia aniversării Centenarului Tratatului de pace de la Trianon că „nu a avut demnitatea și mândria națională” să promulge legea în timp util pentru ca aceasta să fie în vigoare în data de 4 iunie, ziua când a fost semnat tratatul în urmă cu 100 de ani.
„Astăzi România marchează Centenarul de la semnarea Tratatului de pace de la Trianon. O pagină esențială a istoriei națiunii române, prin care a fost recunoscută Unirea Transilvaniei și a părții răsăritene a Banatului cu România, respectiv voința românilor exprimată la 1 Decembrie 1918. Parlamentul a votat pe 13 mai legea prin care doream să marcăm, cu demnitate, simbolistica națională a Zilei de 4 iunie. Din păcate, președintele Iohannis nu a avut demnitatea și mândria națională de a promulga această lege în timp util, pentru a fi astăzi deja în vigoare”, a scris joi, 4 iunie, pe Facebook, Marcel Ciolacu.
Context
Camera Deputaţilor a decis, în 13 mai, ca data de 4 iunie să fie declarată Ziua Tratatului de la Trianon. Proiectul de lege în acest sens a fost adoptat de deputaţi cu 235 voturi „pentru”, 21 „împotrivă” şi 25 abţineri.
Iniţiativa legislativă prevede posibilitatea organizării, la nivel naţional şi local, de manifestări cultural-educative şi ştiinţifice consacrate conştientizării semnificaţiei şi importanţei Tratatului de la Trianon.
UDMR a criticat acest proiect pe care îl consideră „inutil”, liderul formaţiunii, Kelemen Hunor, menţionând că proiectul nu poate schimba nimic.
„Cu Transilvania v-aţi îmbogăţit şi cu noi, cu moştenirea noastră culturală, cu trecutul nostru, cu tot. Condiţiile în care trăieşte o minoritate, felul în care se simte pe pământul natal - depind, în primul şi în primul rând, de dumneavoastră. Noi, cei care am rămas în România, am acceptat că această ţară este şi ţara noastră, este şi căminul nostru şi aici vrem să construim viitorul copiilor noştri. O majoritate puternică, sigură pe sine, o majoritate fără remuşcări, niciodată nu îşi demonstrează puterea în mod ostentativ, nu creează intenţionat situaţii în care celălalt se simte umilit, ofensat şi este batjocorit, stigmatizat, aşa cum s-a întâmplat în ultimele săptămâni cu comunitatea maghiară din România. Până la urmă se pune întrebarea: ce vreţi să demonstraţi cu acest proiect? Şi cui vreţi să demonstraţi? (...) Constat că încă nu s-a terminat competiţia lansată acum trei săptămâni de preşedintele Republicii, competiţie prin care aveţi impresia că, dacă săptămânal veţi demonstra că sunteţi anti-maghiari, aţi rezolvat, automat, toate problemele României”, a transmis liderul UDMR.
