Pe aceeași temă
Presedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a declarat marti, ca cererea de examinarea posibilitatii de aderare a Transnistriei la Rusia, trimisa Dumei de Stat de catre presedintele Parlamentului de la Tiraspol este o actiune "contraproductiva", atat pentru Republica Moldova cat si pentru Rusia si ca astfel de actiuni "nu permit pastrarea acelei imagini internationale de care se bucura pana acum Rusia". "Daca va accepta, va fi un pas gresit", precizat Timofti.
"Am luat cunoştinţă că a făcut o astfel de declaraţie aşa-numitul conducător al aşa-numitului organ de conducere a Transnistriei. Burla parcă îl cheamă. Dar Sovietul Suprem al Transnistriei nu a semnat aşa ceva. Astfel de acţiuni nu aduc bine Republicii Moldova şi cred eu nici chiar Federaţiei Ruse. Nu contribuie la păstrarea acelui "image" internaţional de care se bucură Rusia. Dacă va accepta, cred eu că va fi un pas greşit", a spus Nicolae Timofti.
Referitor la referendumul din Crimeea: "Poziţia Republicii Moldova este următoarea: noi calificăm drept ilegal şi nu recunoaştem rezultatele aşa-numitului referendum cu privire la statutul Peninsulei Crimeea. Reconfirmăm sprijinul ferm pentru integritatea şi suveranitatea teritorială a Ucrainei. Consdiderăm că orice decizie aprobată în baza acestui aşa-zis referendum nu este nici legitimă, nici legală din punct de vedere al dreptului internaţional".
"Federaţia Rusă a confirmat mereu ataşamentul faţă de aceste principii (de drept internaţional) şi aşteptarea noastră este ca poziţia acestui stat va corespunde acestor principii şi rolului de mediator în procesul transnistrean. Îndemnăm cetăţenii şi societatea civilă la calm", a mai spus Timofti.
Preşedintele Sovietului Suprem de la Tiraspol, Mihail Burla, a trimis scrisoare preşedintelui Dumei de Stat a Rusiei, Serghei Narîşkin, în care solicită examinarea posibilitaţii anexarii Transnistriei la Federaţia Rusă, relateză Jurnal de Chişinău, în ediţia electronică, informeaza Mediafax.
Solicitarea intervine în contextul în care locuitorii din peninsula ucraineană Crimeea s-au pronunţat masiv la referendumul de duminică în favoarea alipirii teritoriului la Rusia, iar Moscova a recunoscut independenţa regiunii, în pofida ameninţărilor şi protestelor din partea comunităţii internaţionale.
Preşedintele R.Moldova, Nicolae Timofti, a anunţat în această dimineaţă la Chişinău o conferinţă de presa pe teme "de actualitate", unde se aşteaptă o declaraţie legată de situaţia din regiune, după referendumul din Crimeea şi după ce Rusia a recunoscut independenţa Crimeei.
Parlamentul de la Moscova urmează să se pronunţe în această săptămână în legătură cu proiectul de lege propus de deputaţii Partidului Rusia Dreaptă, care prevede facilitarea anexării de noi teritorii la Federaţia Rusă.
Preşedintele Sovietului Suprem de la Tiraspol a menţionat că proiectul de lege face posibilă doar anexarea Crimeei, dar nu şi a Transnistriei.
"Autoritaţile moldoveneşti nu pot fi numite cu siguranţă neefective. Mai mult decât atât, Transnistria ar putea fi nevoită să organizeze un referendum conform legislaţiei moldoveneşti, dar într-o republica separatistă exista o legislaţie proprie. Autoritaţile din Republica Moldova nu au nici o influenţă în Transnistria, care ar putea să se adreseze Rusiei cu rugămintea de a fi anexată", se menţionează în solicitare.
Vicepremierul rus Dmitri Rogozin, emisarul special al Kremlinului în dosarul transnistrean, a avertizat săptămâna trecută în legătură cu încălcarea drepturilor cetăţenilor ruşi din Transnistria, pe fondul crizei din Ucraina.
"Pe fondul crizei din Ucraina, orice tentativă de îngrădire a comunicării dintre regiunea transnistreană şi restul lumii ar fi o ameninţare directă la securitatea şi libertăţile constituţionale ale celor 200.000 de cetăţeni ruşi cu domiciliul permanent în regiunea transnistreană. Rusia nu va uita niciodată că este garantul drepturilor constituţionale ale cetăţenilor săi", a afirmat Dmitri Rogozin, într-o postare pe Twitter, potrivit agenţiei Interfax.
Rusia participă cu un contingent militar la "forţa de menţinere a păcii" din regiunea transnistreană, în urma conflictului armat dintre Chişinău şi Tiraspol din 1992. Autorităţile de la Chişinău au cerut în mai multe rânduri înlocuirea acestor forţe ruse cu o misiune de observatori civili sub mandat internaţional.
Comunitatea internaţională încearcă de mai mulţi ani să negocieze o soluţie pentru "conflictul îngheţat" din regiunea transnistreană, în cadrul unei formule complexe, cunoscută sub numele de "5+2", din care, în afară de Chişinău şi Tiraspol, mai fac parte Rusia, Ucraina şi OSCE în calitate de mediatori, iar SUA şi UE ca observatori. Negocierile se află însă în impas în ultima perioadă.
