Pe aceeași temă
Proiectul noii Legi a sanatatii, desi inca netrimisa Guvernului pentru avizare, deja starneste conflicte la nivel politic din cauza posibilelor propuneri puse in discutie pana acum. In timp ce noul ministru al Sanatatii, Vasile Cepoi, a spus ca trebuie introdusa o taxa pe bere si fast-food pentru a aduce fonduri suplimentare suficiente la buget, premierul Ponta il contrazice si se arata sceptic in aceasta privinta.
Decontare pe ce e scump, nu pe ce e ieftin
Proiectul Legii sănătăţii vizează si o schimbare majoră de abordare a asigurărilor de sănătate. Potrivit ministrului Vasile Cepoi, statul va deconta mai degrabă serviciile şi medicamentele scumpe decât pe cele banale, cum ar fi siropul de tuse sau analgezicele.
Una dintre cele mai importante schimbări care se prefigurează se referă la modul în care vom fi asiguraţi de acum încolo. „Ne asigurăm pentru boli majore şi grave sau pentru afecţiuni minore?! De multe ori aud din gura pacienţilor: «Domnule, am plătit toată viaţa la sănătate, iar acum nu beneficiez nici măcar de o analiză de sânge gratuită? Acestor persoane aş vrea să le spun că nu pentru analize simple trebuie să se asigure, ci pentru boli grave, cu risc major", a declarat, joi, actualul ministrul al Sănătăţii, Vasile Cepoi, la dezbaterile organizate de fundaţia Expert Forum, informeaza Romania libera.
Printre serviciile medicale care nu vor mai face parte din pachetul de bază de sănătate, ministrul a lăsat să se înţeleagă că statul nu va mai deconta "medicamente utilizate sporadic": antiinflamatoare, expectorante, antiinfecţioase, antispetice, vitamine, ci medicamente in cazul îmbolnăvirilor de cancer, hepatită, diabet şi alte boli cronice, care sunt costisitoare şi greu de suportat din buzunar pentru majoritatea populaţiei. Pentru aceste afecţiuni vor fi prevăzute fonduri inclusiv de la bugetul de stat, nu doar din fondul asigurărilor sociale de sănătate.
Romania isi permite sa deconteze doar 30% din totalul medicamentelor compensate
Informatiile date de ministru vin pe fondul unui raport al experţilor britanici de la NICE (National Institute for Clinical Excellence), care arata ca sistemul românesc de sănătate îşi poate permite doar 30% din totalul medicamentelor aflate în acest moment pe lista de compensate şi gratuite. Experţii din străinătate au subliniat faptul că majoritatea medicamentelor comercializate în România au preţuri similare cu cele din Marea Britanie sau chiar mai mari şi că ar suporta reduceri de până la 60%, în condiţiile în care puterea de cumpărare a românilor este de trei ori mai mică decât cea a britanicilor.
Dacă lista de compensate şi gratuite ar fi fost revizuită aşa cum cerea NICE, sistemul de sănătate ar putea face o economie anuală de cel puţin 180 de milioane de euro.
Medicamente precum amoxicilina, clavulanatul, prescrise în bronşite, pneumonii, infecţii abdominale suportă o reducere a preţului cu până la 44%, arăta raportul britanicilor. Tot ei au arătat că nu toate tipurile de insuline ori medicamente prescrise în cancer merită subvenţionate. Pentru unele medicamente anticancer (ex.: bevacizumab - folosit în cancerul la sân şi cancerul colorectal, cetuximab - folosit în cancerul colorectal metastatic sau sorafenib - folosit în cancerul renal), instituţia a recomandat scoaterea acestora de pe listă.
În cazul medicamentelor folosite în tratarea hepatitei C, şi acestea intens promovate în România, instituţia britanică a găsit de asemenea nereguli. De menţionat însă că noul proiect de lege ia în calcul impunerea unor contracte cost-volum şi cost-volum-eficienţă, în negocierea contractelor cu producătorii, ceea ce va aduce surse suplimentare la bugetul Sănătăţii.
Contradictia taxei pe bere şi fast-food
Ministrul Sanatatii, Vasile Cepoi, a afirmat zilele astea ca fonduri suplimentare pentru sistemul de sanatate ar putea veni şi din noi taxe, cum ar fi cea pe fast-food, pe berea cu alcool ori din creşterea contribuţiilor sociale pentru cei care lucrează pe contracte de tip PFA (persoană fizică autorizată) ori pe drepturi de autor, de la 5,5% la 10,7%.
"Există o morbiditate crescută pe anumite boli cauzate de alimentaţia nesănătoasă şi ar fi firesc ca aceste produse să fie suprataxate pentru a reduce consumul lor. De asemenea, berea este produs alcoolic şi, aşa cum celelalte produse alcoolice sunt suprataxate (taxa pe viciu), e firesc ca şi berea cu alcool să intre în această categorie", a declarat Vasile Cepoi, citat de Romania libera.
In aceasta privinta, premierul Ponta l-a contrazic pe ministru, afirmand ca introducerea taxei pe produse fast-food şi la berea cu alcool nu va aduce bani la buget, dar poate avea un efect pozitiv de sancţionare şi descurajare a unei alimentaţii nesănătoase care afectează viaţa copiilor.
Premierul Victor Ponta a susţinut anterior că nu deţine informaţii legate de introducerea taxei pe produse fast-food şi la berea cu alcool, adăugând în acelaşi timp că acest subiect urmează să fie discutat. "Nu cunosc, o să discutăm", a firmat Ponta.
Cresterea CASS
Potrivit noului ministru al sănătăţii contribuţia la sănătate trebuie să ajungă până la nivelul de 13%, astfel încât procentul din PIB alocat sănătăţii să crească măcar până la 5%. Pentru comparaţie, în Cehia contri-buţiile ajung la 13,5% din salariul brut, în Slovacia, la 14%, în Slovenia la 12,9%.
"Sigur, nu vom creşte contribuţia la sănătate în acest an pentru că este criză, dar altfel nu avem cum să creştem calitatea serviciilor medicale, fără să sporim resursele", a explicat Vasile Cepoi.
O altă problemă pe care noul proiect de Lege a sănătăţii va încerca să o corecteze este legată de participarea sectorului privat la sănătate.
"Asigurătorii privaţi au obligaţia să încheie un contract pentru furnizarea unui pachet de servicii de sănătate suplimentare şi/sau complementare, conform reglementărilor în cadrul asigurărilor voluntare de sănătate pentru asiguraţii din sistemul de asigurări obligatorii de sănătate, care sa aibă acelaşi statut fiscal de deductibilitate atât pentru angajat, cât şi pentru angajator cu cele ale asigurărilor obligatorii de sănătate, în limita a maximum 50 Euro per persoană pe lună", se arată în noul proiect de lege.
