Pe aceeași temă
Prima sesiune a Parlamentului European (PE) dupa alegerile din 22-25 mai a inceput, marti, intr-o atmosfera incordata. Deputatii eurofobi si-au manifestat ostilitatea fata de proiectul european si au provocat indignare din partea altor parlamentari, dupa ce eurofobii s-au intors cu spatele in momentul intonarii imnului Uniunii Europene, transmite Mediafax.
Câteva zeci de deputaţi din cadrul unor partide eurofobe s-au întors cu spatele în momentul în care în hemiciclu a răsunat imnul european. Acest gest a pătat începutul sesiunii în care urmează să fie ales preşedintele instituţiei.
Eurodeputaţi indignaţi şi-au exprimat furia în mesaje postate pe Twitter. Deputatul din cadrul formaţiunii franceze UMP Philippe Juvin (dentru-dreapta), i-a catalogat pe eurofobi "debili, la 100 de ani de la sinuciderea în grup", referindu-se la împlinirea unui secol de la Primul Război Mondial.
CITESTE SI: Parlamentul european se reuneste pentru prima data dupa alegerile europene din mai
"Respingerea fraternităţii nu va contribui la avansarea lucrurilor", a declarat într-un mesaj postat pe reţeaua de socializare eurodeputata franceză Sylvie Goulard, furioasă pe aceşti "indivizi fără ruşine".
"Unii dintre aleşii eurofobi şi eurosceptici au rămas aşezaţi, alţii au întors spatele când s-a cântat imnul european. Inconsecvenţă!", a comentat deputatul PPE Constance Le Grip.
Socialistul Martin Schulz – inca un mandat la sefia PE
Social-democratul Martin Schulz a fost reales marţi preşedinte al Parlamentului European (PE), pentru încă un mandat de doi ani şi jumătate, în baza unui acord de coaliţie cu PPE (centru-dreapta) şi liberali, care nu prezintă contracandidaţi pentru acest post.
CITESTE SI: Socialistul german Martin Schulz, reales presedinte al Parlamentului European
Deputaţii votează pe buletine secrete. Pentru a fi ales, un candidat este necesar să obţină majoritatea absolută după trei tururi.
Alţi trei candidaţi au fost prezenţi în primul tur, şi anume conservatorul britanic Sajjad Karim, spaniolul Pablo Iglesias - susţinut de stânga radicală, şi Ulrike Lunacek din partea Verzilor austrieci.
Victime ale neîncrederii în proiectul european după ani de criză, principalele patru formaţiuni eurofile (PPE, PSE, liberalii şi Verzii) au pierdut mandate în alegerile europene.
Împreună, cei 221 de deputaţi PPE şi 191 socialişti reprezintă doar o majoritate fragilă de 412 mandate din totalul de 751. Cele două grupuri parlamentare s-au adresat liberalilor în vederea unei alianţe cu cei 67 de eurodeputaţi ai formaţiunii pentru a-şi consolida poziţia. Ei contează şi pe o anumită bunăvoinţă din partea Verzilor (50 de mandate).
"Este alt Parlament", recunoaşte preşedintele PPE Joseph Daul, care a condus timp de cinci grupul parlamentar. "Dacă Parlamentul European vrea să-şi păstreze prerogativele, este necesar ca toate forţele democratice să se unească", a avertizat el.
În fapt, această alianţă vizează totodată "instaurarea unui cordon sanitar" în faţa formaţiunilor eurofobe, care adună 100 de mandate. În Parlamentul în exerciţiu eurofobii deţin doar o mână de mandate.
Actorul central al acestei forţe în ascensiune - grupul EFDD creat de către Nigel Farage - adună 48 de mandate în jurul Ukip, marele învigător în alegerile din Marea Britanie, în care a militat pentru ieşirea ţării din UE, şi a populiştilor italieni din cadrul Mişcării Cinci Stele (M5S) a lui Beppe Grillo.
Britanicii sunt pilonul grupului conservator care, la finalul unei bătălii dure, a reuşit să obţină statutul mult râvnit de a treia forţă în PE cu cele 70 de mandate adunate.
