Pe aceeași temă
Adunarea generală a procurorilor DIICOT a adoptat, luni, cu o majoritate de 163 voturi, din totalul de 218, continuarea protestului cu modificarea formei de protest, urmând ca, în perioada 4 – 22 martie, procurorii Direcţiei să poarte în timpul programului de lucru o banderolă albă.
De asemenea, a fost adoptat un punct de vedere, în care procurorii îşi exprimă îngrijorarea faţă de modalitatea în care puterea executivă, în calitate de legiuitor delegat, „înţelege să adopte modificări prin ordonanţă de urgenţă a legilor justiţiei, acte normative organice de a căror claritate şi predictibilitate depinde însăşi normala funcţionare a sistemului judiciar”.
„Aceste serii de modificări substanţiale iniţiate în decursul a câtorva luni au fost şi sunt de natură să afecteze grav atât activitatea CSM, pe cea a Ministerului Public, cât şi buna funcţionare şi stabilitatea sistemului de justiţie în ansamblu, cu consecinţe asupra modului de înfăptuire a actului de justiţie”, declară procurorii DIICOT.
Ei susţin că proiectul de modificare a Ordonanţei 7 este necesar şi de natură a remedia parţial „blocajele, inechităţile şi arbitrariul pe care adoptarea OUG 7/2019 le-a produs”, însă sunt nemulţumiţi de faptul că în proiect nu se propun niciun fel de modificări cu privire la noul alin.(6) introdus la art.88 ori cu privire la art. 88(8) alin.1 lit. (d) din Legea nr.304/2004.
„Reamintim, în acest context, că procurorii Direcţiei, în referire la dispoziţiile care vizează Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, s-au pronunţat în mod constant împotriva constituirii şi operaţionalizării acesteia, considerând că acest demers denotă o abordare punitivă faţă de întreg sistemul judiciar, motivele de îngrijorare invocate regăsindu-se de altfel şi în Raportul Comisiei de la Veneţia, GRECO şi în ultimul Raport MCV. În forma actuală, prin modul de organizare şi funcţionare a SIIJ s-a creat de facto o categorie de cetăţeni care beneficiază de imunitate de jurisdicţie penală totală, respectiv procurorii din cadrul SIIJ, ceea ce contravine art.16 alin.(1) şi (2) din Constituţia României: ‘Cetăţenii beneficiază de drepturile şi libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea’, respectiv ‘Nimeni nu este mai presus de lege. Modul de reglementare şi funcţionare a SIIJ, raportat la noul alineat (6) introdus la art.88 (1) din Legea nr.304/2004, care defineşte noţiunea de procuror ierarhic superior în contextul particular al SIIJ, instituie în mod nelegal o excepţie de la principiul constituţional al controlului ierarhic, eludând dispoziţiile art.132 alin.(1) din Constituţie. Scoaterea controlului activităţii SIIJ în afara controlului ierarhic de legalitate şi de temeinicie, exercitat de procurorul general al PICCJ, reprezintă o încălcare clară a dispoziţiilor art.1 alin.(5), art.132 alin.(1) din Constituţia României. Practic, orice sistem de ‘check and balance’ este anulat”, afirmă sursa citată.
Procurorii DIICOT consideră că, prin normele adoptate, SIIJ se îndepărtează de la orice fel de control ierarhic, dar şi judecătoresc eficient – în cazul soluţiilor de clasare – fiind compusă dintr-un număr extrem de redus de procurori, „care îşi pot da ei înşişi, reciproc, orice soluţie de clasare indiferent de situaţia de fapt sau de drept şi indiferent de ce abuz ar putea face, pornind de la premisa că instanţele judecătoreşti nu-i pot obliga să-şi trimită în judecată un coleg, membru al acestei secţii”.
În plus, afirmă procurorii DIICOT, prin modul de reglementare şi funcţionare, s-a creat un cadru legal şi factual de natură a scoate procurorii din cadrul SIIJ şi pe şefii acestora în afara normelor privind incompatibilităţile şi conflictele de interese.
Procurorii DIICOT apreciază că SIIJ reprezintă „o structură artificială, netransparentă şi nefuncţională”, încălcându-se dispoziţiile art.1 alin.(5), ale art.16 alin.(2) din Constituţia României, precum şi prevederile Convenţiei Penale împotriva Corupţiei, adoptată de Consiliul Europei la Strasbourg la 27.01.1999 şi ratificată de România prin Legea nr.27/16.01.2002.
DIICOT mai spune că, prin dispoziţiile 88 (8) alin.(1) lit.(d) din Legea 304/2004, se încalcă independenţa procurorului de şedinţă recunoscută de art.3 din Legea nr.303/2004 republicată, acesta având posibilitatea legală de a aprecia cu privire la susţinerea sau nu a căii de atac exercitate şi totodată la posibilitatea de a formula propuneri procurorului său ierarhic superior în sensul retragerii acesteia, care, „în niciun caz, nu este procurorul şef al SIIJ, ştiut fiind faptul că în baza art.88(8) alin.(2), în şedinţele de judecată în cauzele de competenţa SIIJ participă procurorii din cadrul PICCJ sau cei din cadrul parchetului pe lângă instanţele de judecată sesizate”.
„Adunarea generală a procurorilor DIICOT se declară solidară cu formele de protest ale instanţelor şi parchetelor din ţară şi susţine revendicările acestora care vizează, în principal, garantarea nu doar prin abţinere, a factorilor politici şi asociaţi, de la orice acţiuni de natură a afecta independenţa justiţiei sau a intimida magistraţii, dar şi respectarea de către reprezentanţii celorlalte autorităţi ale statului a Constituţiei României şi a legilor în vigoare, precum şi a jurisprudenţei Curţii Constituţionale, inclusiv în procesul de legiferare. În acest context, subliniem că respectarea unor reguli stricte şi predictibile, precum şi a meritocraţiei şi moralităţii în accederea în funcţia de judecător la instanţa supremă, reprezintă repere ce garantează nu doar sistemului judiciar, dar şi întregii societăţi înfăptuirea unui act de justiţie corect, echitabil, astfel cum această noţiune este definită în articolul 6 din CEDO. Din această perspectivă, aparenţa de imparţialitate este la fel de importantă ca şi imparţialitatea însăşi, fiind unul dintre pilonii unui act de justiţie corect şi credibil”, se mai spune în comunicatul DIICOT.
Procurorii DIICOT solicită Guvernului să renunţe la reglementările care vizează SIIJ, pe care o consideră o „structură artificială, scoasă în afara regulilor de funcţionare ale Ministerului Public şi care nu oferă garanţii de imparţialitate şi de respectare a normelor privind incompatibilităţile şi conflictele de interese”.
