Pe aceeași temă
Procurorul DNA, Elena Matieşescu, a tărăgănat nouă luni formularea recursului în ultimul dosar în care mai este judecat fostul premier, Dosarul „Zambaccian“, iar faptele se prescriu peste o luna, scrie Adevarul. Dosarul a ajuns la DNA in 3 iulie 2012, iar de atunci procuorul nu a motivat recursul, fapta de santaj se prescrie in aprilie 2013.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat prima sentinţă prin completul de trei judecători pe 30 martie 2012: Adrian Năstase a primit 3 ani de închisoare cu suspendare, soţia sa, Dana Năstase, a primit tot 3 ani cu suspendare, iar Irina Jianu, fostă şefă la Inspectoratul de Stat în Construcţii, a primit 2 ani cu executare.
Procurorii au făcut recurs, cerind o pedeapsa mai aspra pentru Adrian Năstase, soţia acestuia, Daniela şi Paula Irinia Jianu, fosta şefă a Inspectoratului de Stat în Construcţii.
Apoi, judecătorii au motivat hotărârea în trei luni, iar pe 3 iulie 2012 au trimis dosarul către DNA pentru ca procurorii să îşi motiveze şi ei recursul. De atunci au trecut nu mai puţin de nouă luni, iar dosarul nu s-a mai întors la instanţă pentru a judeca recursul, relateaza Adevarul.
DNA: Dosarul e complex
Pentru că timpul trecea, judecătorii au cerut insistent de la DNA returnarea dosarului pentru a putea judeca recursul. Dinspre DNA nu a venit insa niciun raspuns.
DNA a confirmat că dosarul este încă la procurorul Elena Matieşescu, cea care ar fi trebuit să motiveze recursul. „Termenul de motivare a recursului în cauza penală menţionată derivă din complexitatea dosarului şi din volumul de muncă al procurorului implicat direct în acest demers. Recursul motivat va fi înaintat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie într-un termen rezonabil“, este răspunsul sec al DNA, transmis ieri ziarului „Adevărul“.
Procurorii nu au putut să explice ce înseamnă, în opinia lor, termen rezonabil, dacă motivarea unui recurs în mai mult de nouă luni se încadrează în acest termen rezonabil.
Spre comparaţie, conform datelor din dosarele aflate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în dosarul „Trofeul Calităţii“ motivarea recursului formulat de procurorul Elena Matieşescu a fost făcută în nu mai puţin de 8 (opt) zile.
În celălalt dosar în care era judecat Adrian Năstase, denumit „Mătuşa Tamara“, acelaşi procuror de şedinţă a motivat recursul în aproximativ două luni şi jumătate, cele două dosare fiind cel puţin la fel de complexe ca dosarul „Zambaccian“.
Faptele se prescriu peste o luna
Procurorul de şedinţă Elena Matieşescu, de la DNA, a cerut judecătorilor să-l condamne pe Năstase la o pedeapsă între 3 şi 10 ani de închisoare cu executare, încercând să fie în faţa completului cât mai convingătoare. Acum, însă, trage de timp cu motivarea recursului.
Pe 30 martie, completul de trei judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie l-a achitat pe Năstase pentru luare de mită, dar l-a condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru şantaj. Dana Năstase a primit tot 3 ani cu suspendare, iar Irina Jianu 2 ani cu executare.
Fapta de şantaj reţinută în sarcina lui Adrian Năstase se prescrie în aprilie 2013, deci recursul pe care Elena Matieşescu urmează să-l formuleze s-ar putea să devină inutil.
Procesul a durat nici doi ani, motivarea DNA sare de 9 luni
Procesul a început în 2010, după ce DNA a finalizat dosarul şi a întocmit rechizitoriul pe 3 mai 2010. Adrian Năstase a fost acuzat de luare de mită şi şantaj, soţia acestuia, Dana Năstase, de complicitate la luare de mită şi infracţiuni vamale, iar Irina Jianu, fosta şefă a Inspectoratului de Stat în Construcţii, de dare de mită, infracţiuni vamale şi spălare de bani.
Conform rechizitoriului, în perioada 2002 - 2004, Adrian Năstase, în calitate de prim-ministru, a primit, în mod direct şi prin intermediul Danei Năstase, bunuri importate din China şi cheltuielile aferente acestor importuri, plus contravaloarea unor lucrări efectuate la imobilele din localitatea Cornu şi Bucureşti.
Sumele de bani au fost primite de la Irina Jianu, pentru a o numi şi menţine în funcţia de inspector general de stat la Inspectoratul de Stat în Construcţii.
DNA susţine că în cursul lunii martie 2006, dată la care Adrian Năstase era preşedinte al Camerei Deputaţilor, „în scopul îngreunării urmăririi penale în cauza în care era cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, în mod repetat, Năstase l-a ameninţat pe consulul de la Beijing, Ioan Păun, cu darea în vileag a unor fapte imaginare,compromiţătoare pentru acesta“.
Un alt dosar uitat?
Procurorii de la Parchetul General mai au în lucru un dosar pe numele lui Adrian Năstase. Este vorba despre cele 399 de cartuşe fără acte de provenienţă descoperite în casa fostului premier după tentativa sa de suicid în ziua condamnării definitive dată de Curtea Supremă.
Interesant este faptul că nu se mai ştie nimic despre acest dosar. De două zile, Biroul de Presă al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu găseşte informaţii despre stadiul dosarului în care Adrian Năstase este cercetat pentru nerespectarea regimului armelor şi muniţiei, scrie Adevarul.
