Pe aceeași temă
La capitolul justitie, programul de guvernare al USL mentioneaza la sectiunea "strategii in domeniul justitiei" la punctul, doi "programul de asanare a legislatiei ce impune analizarea intregii legislatii din Romania, corelarea acesteia cu legislatia europeana, republicarea actelor normative si restrangerea numarului de acte normative, program ce trebuie realizat impreuna cu Guvernul, Parlamentul si Consiliul Legislativ".
Potrivit unor surse din Ministerul Justitiei, este vorba de peste 13.400 de acte normative care trebuie revazute, comasate, eliminate parlalelismele si republicate, relateaza HotNews.ro.
Acest procest este insa unul de durata si se va intinde pe cel putin doi ani, afirma sursele citate. Potrivit acestora, rezistenta la un astfel de "program de asanare al legislatiei" va veni din partea celor "3 - 4 companii care furnizeaza contra cost programe de legislatie." Aceasta afacere este foarte profitabila, avand in vedere ca la aceste companii sunt abonate numeroase institutii de stat, care au nevoie de programe de legislatie pentru a putea naviga prin cele peste 13.400 de acte normative modificate de zeci de ori. "Romania este singurul stat din UE in care cetateanul nu are acces gratuit la legislatie", afirma surse din MJ.
O actiune oarecum comparabila initiata de MJ in luna octombrie a provocat ingrijorarea Agentiei Nationale de Integritate. Ministerul Justitiei anuntase intentia de a sistematiza toate legile care reglementeaza regimul incompatibilitatilor si al conflictelor de interese (peste 300) intr-un asa numit codex. Seful ANI, Horia Georgescu, acuzase atunci ministerul justitiei ca sub acest pretext se incearca modificarea legislatiei ANI si restrangerea atributiilor Agentiei.
La sectiunea "masuri in domeniul legislativ" din programul de guvernre al USL exista un punct referitor la "clarificarea statutului procurorilor si rolul Ministerului Pulic raportate la dispozitiile constitutionale". Acest pune in discutie un subiect sensibil: scoaterea procurorilor din randul magistratilor si trecerea lor in randul puterii executive.
O astfel de modificare risca sa puna in discutie independenta justitiei, daca procurorii vor fi subordonati puterii politice, la fel cum se intampla cu politistii. Potrivit Constitutiei in vigoare, "procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei". Este vorba insa de autoritate strict administrativa, fara posibilitatea ca ministrul justitiei sa poata interveni sau influenta desfasurarea anchetelor sau cariera procurorilor.
SURSA: HotNews.ro
