Pe aceeași temă
propunerea legislativă, aici
Proiectul, asumat de Cătălin Rădulescu, pare mai degrabă o adunătură de probleme penale soluționate prin textele abrogate. 39 de parlamentari PSD au depus un proiect la Camera Deputaților prin care se dezincriminează traficul de influență. Cătălin Rădulescu a spus pentru Realitatea TV că își asumă acest proiect de lege.
Digi 24 vorbește despre al treilea proiect dintr-o serie depusă la parlament pe 18 decembrie de Cătălin Rădulescu, deputat PSD, prin care se modifică mai multe articole din Codul penal și Codul de procedură penală. Este vorba inclusiv de redefinirea unor infracțiuni precum luarea și darea de mită, traficul de influență și abuzul în serviciu.
Potrivit acestui proiect de lege: mita nu mai poate fi confiscată, darea de mită pentru altul nu mai e infracțiune, luarea de mită pentru altul nu mai e infracțiune, pedepsele sub 3 ani sunt executate la dimiciliu, scrie site-ul televiziunii Realitatea TV.
Stabilirea pragului material la 200 000 de euro:
Traficul de influenţă este o infracţiune pedepsită destul de dur de Codul penal în România. Astfel, o persoană care are influenţă şi obţine anumite foloase pentru exercitarea acesteia poate intra la închisoare între doi şi şapte ani de zile.
Deputatul PSD Cătălin Rădulescu, supranumit „deputatul mitralieră”, a depus de curând și proiectul prin care ar urma să se prescrie în termen de trei ani faptele din cauza cărora demnitarii sunt declarați în conflict de interese ori stare de incompatibilitate, arată site-ul televiziunii Digi 24 într-o analiză a tuturor celor trei proiecte.
Scoaterea parlamentarilor din rândul funcționarilor publici
Un prim proiect, inițiat de Cătălin Rădulescu și semnat de alți 39 de senatori și deputați PSD, prevede modificarea alin. 1 art. 175 din Codul penal.
Concret, alineatul ar urma să arate astfel: „(1) Funcționar public, în sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remunerație:
- exercită atribuții și responsabilități, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătorești sau exercită o funcție publică, cu excepția persoanelor care au fost alese în funcții de demnitare publică;
- exercită, singură sau împreună cu alte persoane, în cadrul unei regii autonome, al altui operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat, atribuții legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia”.
Practic, din forma acum în vigoare a Codului penal dispare „exercită o funcție de demnitate publică sau o funcție publică de orice natură”.
Dacă modificările vor fi adoptate, toți aleșii - primari, parlamentari și președinte - nu vor mai fi considerați funcționari publici, în sensul legii penale, și nu vor mai răspunde ca atare.
„Diferențele între demnitarii publici aleși și funcționarii publici constau și în modalitatea de remunerare și raporturile ce se nasc din specificul muncii. Funcționarii publici prestează munca în baza unui contract individual de muncă fiind remunerați cu salariu și aflându-se într-un raport de subordonare față de conducătorul ierarhic superior. Demnitarii aleși sunt remunerați prin indemnizații și nu se află în raporturi de subordonare”, argumentează Rădulescu modificarea dorită, în expunerea de motive.
De precizat că o modificare similară a încercat alianța PSD-PNL (USL) și în așa-numita „marțea neagră”, dar Curtea Constituțională a decis că prevederile care „înlătură din categoria funcționarilor publici și a funcționarilor pe Președintele României, pe deputați și senatori, precum și pe persoanele care își desfășoară activitatea în cadrul unei profesii liberale (...) încalcă art. 1 alin. (1) și (5) din Constituție referitor la statul de drept și obligația respectării Constituției și a legilor, art. 16 alin. (1) si (2) care consacră principiul egalității in drepturi, precum și art. 11 alin. (1) privind obligația statului român de a îndeplini întocmai și cu bună-credință obligațiile ce îi revin din tratatele internaționale”.
Reducerea pedepselor și executarea lor la domiciliu, dezincriminarea unor infracțiuni
Un al doilea proiect, inițiat de Rădulescu și semnat de alți 38 de senatori și deputați PSD, vizează modificarea Codului penal și Codului de procedură penală.
Una din modificările propuse se referă la art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul Penal, referindu-se la pedeapsa principală în caz de concurs de infracțiuni: „Când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, care poate fi sporită cu până la 1/3 din aceasta”.
În Codul penal în vigoare, „se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite”. Rezultă, așadar, pedepse mai mici.
O altă modificare vizează introducerea a două noi alineate la art. 60:
„(2) Pedepsele cu închisoarea de până la 3 ani se execută la domiciliu.
(3) Pedeapsa cu închisoarea la domiciliu se aplică și în cazul persoanelor condamnate la pedeapsa cu închisoarea peste 3 ani dar cu vârsta de cel puțin 60 de ani sau al celor care suferă de bolile grave sau incurabile stabilite prin lege”.
Rădulescu dorește și modificarea art. 289 alin. (1) referitor la luarea de mită: „(1) Fapta funcționarului public care, direct ori indirect, pentru sine, pretinde ori primește bani sau alte foloase materiale care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, se pedepsește cu închisoare de la 1 la 10 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârșit fapta”. Față de forma în vigoare, scade limita inferioară a pedepsei (de la 3 ani la 1 an) și dispare sintagma „sau pentru altul”.
Cu alte cuvinte, luarea de mită pentru o altă persoană ar urma să nu mai fie infracțiune.
Cât despre darea de mită (art. 290), pedepsele ar urma să scadă: „de la 6 luni la 5 ani” în loc de „de la 2 la 7 ani”.
La fel ca la luarea de mită, traficul de influență (art. 291) săvârșit „pentru altul” ar urma să nu se pedepsească. În celelalte cazuri, când este „pentru sine”, fapta ar urma să se pedepsească cu închisoarea „de la 1 la 5 ani” în loc de „de la 2 la 7 ani”.
Cumpărarea de influență „pentru altul” ar urma și ea să fie dezincriminată, iar când este „pentru sine” s-ar pedepsi mai blând.
De precizat că peste tot în loc de „bani ori alte foloase” ar urma să fie „bani ori alte foloase materiale”, ceea ce restrânge iar aria de aplicare a Codului penal.
În privința abuzului în serviciu (art. 297), ar urma să se vorbească de infracțiune doar dacă este vorba de „o pagubă materială mai mare de 200.000 de euro” (în prezent este „o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice”). De asemenea, pedeapsa s-ar reduce: închisoare de la 1 la 5 ani, față de închisoare de la 2 la 7 ani.
Nu în ultimul rând, Rădulescu dorește abrogarea integrală a art. 299 din Codul penal, articol care se referă la „folosirea abuzivă a funcției în scop sexual”.
Cât despre modificările la Codul de procedură penală, deputații PSD vizează îngreunarea dispunerii măsurilor preventive și a denunțurilor.
„Dincolo de orice îndoială” și prescriere rapidă
Al treilea proiect de modificare a Codurilor penale, semnat doar de Cătălin Rădulescu, vizează înlocuirea sintagmei „suspciune rezonabilă” cu sintagma „dincolo de orice îndoială”.
De asemenea, printre modificări figurează și unele referitoare la termenele de prescripție. În proiectul deputatului PSD găsim:
„1) Termenele de prescripție a răspunderii penale sunt:
c) 6 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depășește 10 ani;
d) 4 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depășește 5 ani;
e) 2 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii care nu depășește un an sau amenda”.
În forma actuală, avem:
„c) 8 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depășește 10 ani;
d) 5 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depășește 5 ani;
e) 3 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii care nu depășește un an sau amenda”.
De asemenea, Rădulescu vrea dublarea (de la 2 milioane lei la 4 milioane lei) a pragului valoric de la care se consideră că o faptă are consecințe deosebit de grave.
