Proprietatea fabuloasa a condamnatului Cristian Poteras pe care procurorii nu au dibuit-o

 

 

A fost condamnat la opt ani de închisoare pentru retrocedarea frauduloasă a unor terenuri evaluate la 58 de milioane de euro. Sentința a fost pronunțată în 2015.

 

La data derulării investigației care l-a trimis după gratii, DNA nu a reușit să depisteze pe numele lui decât un apartament din Crângași și o sumă modică, într-un cont bancar, arată RiseProject.ro

 

Deși aceste bunuri restrânse i-au fost puse sub sechestru pe durata procesului, instanța care l-a condamnat la închisoare, în 2015, nu a dispus confiscarea lor.

Judecătorii au considerat că prejudiciul din dosar – 58 de milioane de euro – trebuie recuperat exclusiv prin întoarcerea în proprietatea statului a terenurilor retrocedate fraudulos – procedură nefinalizată până astăzi.

 

Anul trecut, procurorii DNA au mai deschis însă un dosar penal împotriva lui Poteraș.

 

Aceștia l-au acuzat pe fostul edil de primirea unor șpăgi de aproximativ 1 milion de euro, cât timp conducea Sectorul 6.

 

Șpăgile ar fi fost luate pentru trucarea unor licitații și pentru emiterea unei autorizații de construire.

 

Dacă vor dori – în această a doua investigație – să pună sub sechestru proprietatea scoasă acum la lumină de RISE Project, magistrații DNA vor trebui mai întâi să demonstreze că cea care încă o deține în acte – soacra lui Poteraș – a fost folosită ca om-de-paie la cumpărarea domeniului imobiliar de pe Valea Prahovei.

Mai exact, să arate, în fața unei instanțe de judecată, că vârstnica nu a avut venituri proprii cu care să cumpere și mai apoi să dezvolte proprietatea prezentată azi de RISE.

 

În perioada de vârf a pieței imobiliare, când retroceda, în fals, suprafețe de teren uriașe în Sectorul 6 al Capitalei, Cristian Poteraș și-a amenajat o fermă de aproape 7 hectare în satul Drăgăneasa – comuna Provița de Jos, lângă Câmpina.

 

Domeniul a tot crescut, între 2004 și 2009, înghițind parcelă după parcelă, până a ajuns la dimensiunile actuale.

 

În total, au fost cumpărate șase terenuri, prin acte încheiate pe numele soacrei, Gica Gîdea – o pensionară născută în 1938, decedată recent, din cauza unei boli terminale.

 

Până să moară, femeia și-a avut adresa într-un apartament din cartierul Dristor.

 

Locuia, de mult timp, într-un bloc cu patru etaje, așezat la câteva cvartale distanță de câmpurile care mărginesc Bucureștiul.

 

Foștii ei vecini dau ochii peste cap când aud că Gica Gîdea – coana Gica, cum îi spuneau – avea trecută pe numele ei o fermă agricolă în apropiere de Câmpina.

 

Înainte să se pensioneze, la sfârșitul anilor 1990 – povestesc ei – lucrase ca asistentă medicală la Spitalul „Grigore Alexandrescu” din Capitală.

 

Avea o pensie în jur de 1.500 de lei.

 

De la Drumul Național 1 până la Drăgăneasa sunt 12 kilometri, o șosea de serpentine și poduri, pe care automobilul o parcurge într-un sfert de oră.

 

Cu două vile, grajduri, anexe gospodărești, un havuz și un teren de tenis, ferma e așezată pe o pantă lină, dincolo de coama dealului lăsat în urmă, pe partea stângă, de șoferii care se duc la Brașov și trec prin dreptul Câmpinei.

 

În ciuda prudenței cu care soții Poteraș au încheiat actele acestei proprietăți, semnând cu numele celui mai vârstnic membru al familiei, discreția lor a fost apă de ploaie în acest sat liniștit, încremenit în propria tihnă.

 

E o lume atât de goală de întâmplări la Drăgăneasa, încât tot ce se petrece aici se derulează sub o lupă enormă.

 

Țăranii știu că vilele lui Poteraș și terenul împrejmuitor au fost cumpărate pe numele soacrei și îl bârfesc pe fostul primar că, pe lângă celelalte acareturi, și-ar fi amenajat sub coasta dealului și o cramă „imensă”. Povestesc că dădea mari petreceri acolo, în vremea când era  în libertate, și spun cu invidie că, până alaltăieri, Poteraș obișnuia să umble pe străduțele satului drept ca un par, în șa, călare.

 

Spun toate astea în șoaptă, pentru că ziariștii vin pentru câteva ore la Drăgăneasa, apoi își văd de drum, iar ei rămân în sat, sub autoritatea tulbure a lumii pe care acest milionar a adus-o cu el din măruntaiele Bucureștiului.

 

Chiar dacă mândria omului simplu, umilită de opulența străinului, le cam sugrumă vocea, țăranii nu ascund că stabilirea familiei Poteraș la ei în comună n-a fost de rău augur.

 

S-au învârtit, în felul acesta, de câteva locuri mărunte de muncă: a fost nevoie de ajutoare pe șantierul construcțiilor, e nevoie de oameni la cositul ierbii, la îngrijirea caselor, a animalelor.

 

Banii lui Poteraș au trezit la viață, ca o lovitură de pinten, mica așezare patriarhală, risipind grija zilei de mâine măcar pentru câțiva dintre ei.

 

Cel puțin trei sau patru oameni lucrează și acum la el pe moșie.

 

Supraveghează casa și cresc animalele: vreo două sute de capre și o duzină de vaci, după cum spune un țăran care i-a vizitat de câteva ori ferma.

 

Ei sunt supravegheați, la rândul lor, de Denis Poteraș (27 de ani), fiul fostului primar – povestesc sătenii.

 

Aureliana Poteraș a divorțat de soț în septembrie 2010, la doar o lună după ce ediulul a fost trimis în judecată pentru retrocedările pe care le operase, în mod fraudulos, în Sectorul 6. În ciuda acestui divorț, în 2013, cei doi și-au serbat Nunta de Argint (!), printr-o petrecere somptuoasă, potrivit unei dezvăluiri făcute de cancan.ro – care a prezentat și invitațiile pe care „mirii” le-au trimis musafirilor.

 

În același an în care a sărbătorit 25 de ani de cununie, Aureliana Poteraș a trecut la numele ei de dinainte de căsătorie, Gîdea. În imagine, anunțul din Monitorul Oficial prin care este făcută publică schimbarea numelui de familie al acesteia. Anunțul pomenește și numele mamei sale, Gica Gîdea, cea pe numele căreia a fost dezvoltată moșia de pe Valea Prahovei.

 

În cei 14 ani, de când a început să prindă rădăcini – acaparând, tarla după tarla, versantul de răsărit al satului – ferma lui Poteraș a devenit un punct important pe harta comunei.

 

Un localnic care vrea să se despartă de Drăgăneasa anunță, pe un site de mică publicitate, vânzarea unui teren situat „vizavi de primarul Sectorului 6”.

 

Anunțul e din 2011, iar proprietarul cere 9 euro/mp. La prețul ăsta – fără să luăm în calcul cele două vile, terenul de tenis, livada și „crama ascunsă”, despre care vorbesc țăranii – ci doar pământul neted cu iarba de pe el, domeniului lui Poteraș valorează 610.000 de euro.

 

Paginile cu anunțuri imobiliare promovează și prețuri mai mici, 4 – 5 euro/mp, dar și mai mari, 10 euro/mp, pentru terenurile din Drăgăneasa.

 

Iar vilele din această comună se vând cu 130.000 – 170.000 de euro.

 

Dacă adăugăm costurile amenajării terenului de tenis, grajdurile, livada, rețeaua de alei betonate și toate celelalte investiții care se văd din dronă, valoarea estimativă a proprietății se-apropie de 1 milion de euro.

 

Soacra lui Poteraș, Gica Gîdea, nu doar a cumpărat proprietăți imobiliare în Drăgăneasa. A avut atât de mulți bani încât a și dat cu împrumut.

 

O înregistrare de la cartea funciară arată că, în 2011, femeia de 72 de ani, cât avea atunci, a împrumutat cu 100.000 de lei (aprox. 22.000 de euro) un localnic, înscriindu-și un drept de ipotecă pe palma lui de pământ.

 

Bătrâna a jucat rolul și de femeie de afaceri: a fost acționară la Eco Product Farm, o companie care ar fi trebuit să administreze activitățile agricole desfășurate în perimetrul proprietății de 7 hectare de pe Valea Prahovei.

 

Între timp, coasociat al acestei firme a devenit Denis Poteraș.

 

Entitatea juridică Eco Product Farm nu a avut însă decât o activitate minimală, reiese din bilanțurile depuse la Ministerul de Finanțe.

 

În dosarul în care a fost găsit vinovat de prejudicierea statului cu 58 de milioane de euro și condamnat la opt ani de închisoare, DNA nu a reușit să-i identifice lui Poteraș decât un apartament din Crângași, în valoare de 70.000 de euro, și un cont curent în care se găseau circa 800 de euro.

 

Nici aceste active nu au fost confiscate de justiție însă, fiindcă instanța a hotărât recuperarea prejudiciului exclusiv prin reîntoarcerea în proprietatea statului a terenurilor retrocedate fraudulos.

 

Apariția rudelor nevestei pe post de pivot în operațiunile imobiliare ale primarului Poteraș a fost business as usual pentru fostul edil de la Sectorul 6.

 

RISE a dezvăluit că un văr al nevestei sale, Lucian Grecu, a acaparat terenuri cu suprafețe uriașe în Sectorul 6, retrocedate chiar prin decizia lui Poteraș.

 

Suprafața cumulată a acestora: 5,35 hectare.

 

DNA nu a reușit să dea de urma decât a unei felii de 1,9 hectare din aceste pământuri. Și i-a confiscat lui Lucian Grecu doar 0,85 hectare din cele 1,9 – la capătul procesului care a dus la condamnarea la închisoare a lui Cristian Poteraș.

 

Pe restul suprafețelor de pământ – și găsite și negăsite de DNA – Grecu a apucat să le vândă cu 5,6 milioane de euro către dezvoltatori imobiliari israelieni, britanici, irlandezi și spanioli.

 

Dintre cele negăsite de DNA, Grecu mai are și astăzi, pe numele lui, 0,8 hectare în Parcul Grozăvești.

 

Grecu este, de altfel, denunțător în cea de-a doua anchetă deschisă de DNA împotriva lui Cristian Poteraș.

 

Acesta a povestit în fața procurorilor cum, în perioada 2007 – 2010, a încasat șpăgi de circa 1 milion de dolari în numele fostului primar, de la oameni de afaceri care aveau lucrări în Sectorul 6.