Protest in Parlament. Zece ONG-uri cer respingerea uninominalului pur

Zece reprezentanţi ai societăţii civile cer în Parlament respingerea propunerii introducerii uninominalului pur la alegerile parlamentare. Reprezentantii sunt extrem de preocupati de efectele negative pe care acest sistem le-ar produce pentru democratia românească, motiv pentru care se afla, marti, in Parlament pentru a urmări dezbaterile si votul asupra propunerii legislative.

 

 

Pericolele semnalate de organizatii

 

Cele 10 organizatii civice care cer respingerea uninominalului pur descriu consecintele negative de care ar putea suferi Romania daca ", pe de o parte, este analizată istoria alegerilor din Marea Britanie – singura tară membră UE în care este folosit acest sistem (uninominal pur - n.r.), iar pe de altă parte, se realizează o modelare a rezultatelor alegerilor parlamentare din 2008, pe baza voturilor exprimate (în colegiile uninominale) cu ocazia acelor alegeri, pornind de la premisa că ele s-ar fi desfăsurat prin sistem de vot majoritar cu un singur tur.

 

Efectele negative ar fi ca :

 

"1.se poate ajunge la situația în care guvernele rezultate în urma alegerilor au reprezentativitate scăzută (pot fi susținute de o majoritate parlamentară, însă doar de o minoritate de alegători dintre cei care votează). În sprijinul acestei afirmații, putem aduce ca exemple rezultatele alegerilor din 1979, 1983 și 1987 pentru parlamentul britanic, în urma cărora, cu un procent de voturi în jur de 40%, unul dintre partidele politice (conservator) avea să dețină o majoritate confortabilă în Camera Comunelor (chiar de peste 60%, în 1983) și, astfel, să guverneze fără probleme (împotriva voinței majorității celor care au votat, am îndrăzni să spunem);

 

2.sistemul avantajează, prin mecanisme matematice și care sunt legate de distribuția teritorială a voturilor, de regulă, primul partid în ordinea numărului de voturi primite sau, cel mult, primele două partide. Putem să dăm ca exemplu din nou alegerile din 1983 din Marea Britanie, în care Partidul Conservator a obținut 42,43% din voturi, Partidul Laburist, 27,58%, Alianța Social Democrat – Liberală, 25,37%, în schimb, la nivelul mandatelor din Camera Comunelor, procentele au fost: 62,51% pentru conservatori, 32,91% pentru laburisti si 3,62% (!!!) pentru social democrati - liberali;

 

3.acest sistem poate să și inverseze ordinea partidelor politice din punct de vedere al mandatelor deținute în parlament în raport cu ordinea stabilită pe baza numărului de voturi primite, iar acest lucru ne este demonstrat de rezultatele modelării realizate pe baza votului exprimat în 2008, atunci când, dacă pentru fiecare colegiu uninominal, ar fi fost declarant ales primul clasat, PDL – al doilea partid clasat după numărl de voturi obținute, ar fi adunat, la Camera Deputaților, cu 20 de mandate mai mult decât numărul de mandate pe care l-a obținut de fapt (și cu 15 mai mult decât alianța PSD + PC), ceea ce ar fi însemnat un procent de 42,72%;

 

4.un procent mare de voturi (de regulă, peste 50%) nu sunt “transformate” în mandate și, implicit, un procent mare dintre cei care votează nu sunt reprezentați în Parlament. Într-o circumscripție în care câștigătorul obține, spre exemplu 35 – 40% din voturi, aproape două treimi dintre alegători ajung să nu fie reprezentați (în condițiile în care, în cazul altor sisteme, voturile exprimate în favoarea celor care nu sunt aleși sunt redistribuite în favoarea candidaților aparținând acelorași partide, din alte circumscripții);

 

5.prezintă un obstacol foarte serios în calea noilor intrați (și mai tinerilor) în politică și face practic imposibilă apariția unor partide politice noi."

 

 

Semnează

 

 

Camera Deputaților voteaza, marti, în plen proiectul de modificare a legii electorale inițiat de Victor Ponta și Crin Antonescu. Printre prevederile acestuia figurează eliminarea pragului electoral pentru accederea în Parlament.

Camera Deputaților este for decizional. După votul final, proiectul va merge la promulgare, dacă nu va fi constestat la Curtea Constituțională.

 

Proiectul a fost votat luni seară de comisia juridică a Camerei. Strict legat de uninominal, documentul prevede că alegerile parlamentare vor acea loc în colegii uninominale într-un singur tur de scrutin, câştigător fiind cel care va obţine cele mai multe voturi, chiar dacă acestea nu vor depăşi jumătate plus unu din totalul voturilor valabil exprimate. În plus, a fost eliminat pragul electoral de 5% pentru formaţiunile politice care vor să acceadă în Parlament. Unul dintre principalii beneficiari ai eliminării pargului va fi UNPR, care a şi negociat această modificare a legii electorale în schimbul sprijinului parlamentar acordat guvernului Ponta.

 

În plus, pentru a îmblânzi UDMR, care ameninţa că va contesta legea la Curtea Constituţională, s-a introdus o prevedere conform căreia, în judeţele unde există o minoritate etnică de peste 7%, conform recensământului, aceasta să aibă un reprezentant în Parlament chiar dacă nu reuşeşte să câştige un colegiu uninominal. UDMR ar urma să câştige astfel în jur de 4-5 parlamentari faţă de situaţia actuală.

De asemenea, în urma unui amendament al deputatului PSD Valeriu Zgonea, s-a decis că, în ciuda modificărilor constatate de ultimul recensământ în ceea ce priveşte dinamica populaţiei, colegiile uninominale nu vor fi redesenate, ci vor rămâne aceleaşi ca în 2008. Propunerea PDL de reducere la 300 a numărului de parlamentari a fost respinsă.