Pe aceeași temă
Comisia de Cod electoral se reunește astăzi, într-o primă ședință, cu intentia de a modifica legislația electorala. Potrivit legii în vigoare, intră direct în Parlament cel care obține 50% plus unu din voturile din colegiu, restul mandatelor fiind redistribuite în funcție de ponderea partidului la nivel național. Sistemul a generat un Parlament- mamut de aproape 600 de deputați și senatori și a lăsat pe afară oameni care au fost pe primul loc în colegiu, dar nu aveau 50% plus unu, relateaza Evenimentul zilei.
Eșecul „reformei electorale” a fost invocat și de fostul președinte Traian Băsescu, care a spus că legea votului uninominal este unul dintre „regretele” cu care pleacă de la Cotroceni.
Astăzi, toată lumea vorbește despre adoptarea „sistemului mixt de tip german”. Legislația trebuie modificată până în iunie, întrucât CCR și Comisia de la Veneția au stabilit că regulile nu pot fi modificate cu mai puțin de un an înaintea alegerilor, or în 2016 vor fi alegeri locale și parlamentare.
Puiu Hașotti, liderul senatorilor PNL și membru al Comisiei de cod electoral, a spus că discuțiile pornesc de la o premisă clară: actuala lege a alegerilor parlamentare este o aberație. Hașotti spune însă că atunci a existat o presiune atât a societății civile, cât și a presei. PNL va susține un vot mixt de tip german, 50% aleși în colegii uninominale, 50% aleși pe lista națională, cu menținerea celor două Camere, reducerea numărului de deputați în jur de 300 și 100 la Senat.
Viorel Chiriac, reprezentant PSD în comisie, a precizat pentru „Evenimentul zilei” că, deși social-democrații au vorbit despre sistemul de vot mixt pentru parlamentare, se va discuta inclusiv despre varianta revenirii la sistemul proporțional al votului pe lista de partid. În același timp se va lua în discuție și varianta eliminării votului direct pentru președinții de consilii județene și alegerea lor de către majoritatea consilierilor, așa cum era până la alegerile din 2008.
„Cred că cel mai bine ar fi să alegem cea mai eficientă și mai potrivită variantă pentru România, nu așa cum s-a întâmplat în trecut când legea a fost făcută după chipul și asemnărea celui care și-a putut impune punctul de vedere”, a spus Chiriac.
Marton Arpad, membru UDMR al Comisiei de modificare a Codului electoral, a precizat că UDMR susține, în principiu, votul proporțional pe lista națională, dar va fi de acord și cu un sistem mixt după model german.
Votul prin corespondență
Membrii Comisiei de Cod electoral susțin că prioritatea este introducerea votului prin corespondență, având în vedere experiența alegerilor prezidențiale din noiembrie, când românii din Diaspora au fost împiedicați să își exrecite votul. Cu toate acestea, imediat după scrutin, Parlamentul a respins o inițiativă pe această temă, depusă de deputatul Eugen Tomac (PMP), invocând faptul că formula propusă de acesta nu asigura securitatea votului. Ulterior, Tomac a prezentat alte două proiecte cu privire la votul prin corespondență și votul electronic, acesta fiind înregistrate la Parlament.
Propunerile PSD
Reducerea numărului de parlamentari cel mai probabil la 300 la Camera Deputaților și 100 la Senat.
PSD intenționează să propună renunțarea la votul uninominal și introducerea unei variante mixte, adică jumătate să fie aleși uninominal și jumătate pe liste.
Introducerea votului prin corespondență sau a votului electronic pentru românii din afara granițelor țării, în cazul alegerilor prezidențiale.
Reintroducerea turului al doilea pentru președinții de consilii județene în cazul în care aceștia nu au întrunit 50% din voturi.
O altă variantă este revenirea la sistemul care funcția până în 2008, când președinții de consilii județene nu erau aleși prin vot direct, ci de membrii CJ.
Propunerile PNL
Reducerea numărului senatorilor și deputaților: 300, la Cameră și 100, la Senat.
Sistem mixt de tip german pentru alegerea parlamentarilor, astfel încât jumătate să fie aleși prin vot în colegiul uninominal, restul prin vot pe listă de partid.
Introducerea votului prin corespondență atât pentru alegerile prezidențiale, cât și pentru alegerile parlamentare.
Introducerea celui de-al doilea tur de scrutin pentru alegerea președintelui de Consiliu Județean, în condițiile în care, în prezent acesta este ales din primul tur, indiferent dacă a obținut 50% din voturi sau nu.
.jpg)
