Pe aceeași temă
Sesizarea social-democraților este atât pe formă, cât și pe fond. CCR a dat termen 20 ianuarie pentru trimiterea punctelor de vedere ale părților, iar pe 29 sesizarea va fi dezbătută în plenul Curții.
Din punct de vedere formal, PSD reclamă că Guvernul și-a angajat răspundere pe un proiect de lege cu un obiect identic ce se află deja în procedură parlamentară.
„Domeniul de reglementare al Proiectului de Lege privind modificarea OUG 114 (PL-x nr. 669/2019) este identic cu cel al Proiectului de Lege pentru aprobarea OUG 114 (PL-x nr. 93/2019), aflat în procedură legislativă. Angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege în condițiile în care acesta este și pe ordinea de zi a Parlamentului este neconstituțională, întrucât Guvernul este obligat să lase Parlamentul să se pronunțe asupra acestuia”, se arată într-un comunicat al PSD.
În al doilea rând, Guvernului i se impută că și-a asumat răspunderea pe un proiect de lege heteroclit, care vizează reglementarea mai multor domenii.
„Când Guvernul își angajează răspunderea asupra unui proiect de lege obiectul de reglementare trebuie sa conțină prevederi care se circumscriu clar unui singur domeniu. Angajarea răspunderii Guvernului nu se poate face printr-un proiect de lege care să modifice sau să completeze mai multe legi în vigoare, această manieră fiind profund neconstituțională”, precizează sursa citată.
PSD este în principiu de acord cu interzicerea cumulului pensiei cu salariul, dar această reglementare trebuie să se facă în mod legal și constituțional și mai ales după o analiză pe domenii de activitate astfel încât să nu se creeze dezechilibre pe piața forței de muncă.
În ce privește conținutul proiectului pe care guvernul Orban și-a angajat răspunderea, PSD susține că interdicția cumulului ar trebui să nu conțină excepții deoarece s-ar încălca egalitatea cetățenilor în fața legii. În plus, unii cetățeni ar fi puși să aleagă între pensie și salariu, fapt ce reprezintă o alegere forțată între două drepturi care-i sunt garantate prin legea fundamentală: dreptul la muncă și dreptul la pensie.
„Interzicerea cumulului pensiei cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională desfășurată în cadrul autorităților și instituțiilor publice, și corelativ, se impune obligația persoanelor aflate în situația menționată de a opta pentru pensie ori pentru veniturile realizate din activitatea profesională, altfel spus, de a renunța la pensie continuându-și activitatea profesională sau de a înceta activitatea profesională aducătoare de venituri și de a-și conserva pensia, limitează atât dreptul la pensie prevăzut de art. 47 alin. (2) din Constituție, cat și dreptul la munca consacrat prin art. 41 din legea fundamentală, potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 82, Partea I, din 15 ianuarie 2009”, se spune în textul sesizării.
