Pe aceeași temă
"Nu suntem de acord ca să nu se discute despre această lege. Dacă proiectul de lege respectiv, care a fost lăsat în minister de către doamna Rovana Plumb cu toate avizele din interiorul ministerului, nu va fi asumat de către Guvern, ne gândim serios să-l promovăm printr-o iniţativă legislativă.
Ceea ce am spus acum câteva luni rămâne valabil, ne dorim ca pe acestă lege să existe o dezabatere serioasă între toate forţele politice şi nu numai cu menţiunea că acest proiect de lege are în spate negocieri finalizate cu toţi partenerii sociali, atât sindicate cât şi asociaţiile autorităţilor locale şi nu numai", a declarat Liviu Dragnea, la finalul şedinţei Biroului Permanent Naţional, citat de Agerpres.
Proiectul ar putea ajunge în Parlament până la sfârșitul anului: "Sperăm cu toţii ca săptămâna viitoare, doamna ministru Rovana Plumb să ne aducă textul cu explicaţiile necesare care au stat la baza elaborării acestei lege, precum şi a anexelor acestei legi. Nu excludem posibilitatea ca acest proiect de lege să fie depus în această sesiune, în acest an", a mai spus președintele PSD.
Dragnea așteaptă explicații de la Rovana Plumb pentru întârzierea sacestui proiect: "Am întrebat şi noi şi ne-a spus că (...) au durat foarte mult negocierile cu toate sindicatele şi cu toate instituţiile şi cred că doamna Plumb ar trebui să spună public, cât de curând, care au fost motivele pentru care s-a întârziat, pentru că ne-a întârziat şi pe noi", a arătat Dragnea.
Legea Rovanei Plumb
Fostul ministru al Muncii Rovana Plumb a anunţat in primăvară că numărul claselor de salarizare din sistemul bugetar va fi redus de la 111 la doar 5 clase, proiectul legii salarizării urmând să fie finalizat până la sfârşitul anului.
In cele cinci clase de salarizare urmau sa fie incluse, din 2016, persoanele necalificate (cu un salariu minim brut de 1.200 lei), persoanele cu studii medii sau care au absolvit scoli profesionale, fara bacalaureat, persoanele cu studii medii cu bacalaureat, persoanele cu studii superioare de scurta durata (precum asistent medical, arhivar, grefier) si persoanele cu studii superioare de lunga durata (precum medicul, profesorul, dar si presedintele tarii, parlamentarul si ministrul), pentru aceasta ultima categorie fiind propus salariul maxim, de 22.000 lei brut.
Liderii confederatiilor sindicale considera insa ca Guvernul nu cunoaste standardele ocupationale, deoarece include, de exemplu, profesia de sofer in categoria celor meseriilor necalificate, astfel ca proiectul nu va putea fi aplicat.
Conform Ministerului Muncii, din 1.186.000 de bugetari, circa 923.000 aveau in primăvară un salariu net sub 1.250 lei, iar majorarea salariului minim pe economie a condus in sectorul bugetar la suprapunerea unor clase de salarizare, fapt ce necesita o corectie.
Legea-cadru a salarizarii personalului platit din fonduri publice a fost aprobata in 2010, cu un esantion reprezentativ de 260 de posturi din toate domeniile de activitate, iar pe baza evaluarii acestui esantion a fost creata o noua ierarhie a posturilor, atat intre domeniile de activitate, cat si in cadrul aceluiasi domeniu.
Raportul dintre salariul minim si cel maxim in sectorul bugetar a fost stabilit de la 1 la 15, numarul claselor de salarizare a fost limitat la 110, iar sporurile, compensatiile, primele si indemnizatiile au fost plafonate astfel incat salariul de baza sa constituie partea majoritara a castigului.
Din cauza constrangerilor financiare, salariile personalului bugetar nu au putut fi insa stabilite niciodata prin inmultirea coeficientilor de ierarhizare cu valoarea de referinta, astfel incat pana in prezent au fost pastrate salariile avute anterior intrarii in vigoare a Legii-cadru.
