Pe aceeași temă
190 din cele 760 de companii de stat, cum ar fi RADET, CFR şi Termoelectrica, se află „de facto“ în faliment, conform unui studiu al Băncii Mondiale. Aproape 100.000 de oameni vor fi disponibilizaţi dacă aceste companii vor intra realemente în faliment şi vor destabiliza încă o dată economia României, deşi Guvernul şi-a luat angajamentul faţă de FMI ca, în ceea ce priveşte privatizarea companiilor de stat pentru a creşte deficitul PIB, să urmeze întocmai prevederile.
RADET, CFR SA, Oltchim, CFR Marfă, Termoelectrica, Compania Naţională a Huilei, CET Iaşi, Electrocentrale Oradea, CET Braşov şi Apaterm sunt printre cele mai mari companii de stat din România considerate neperformante, cu active neviabile şi intrate „de facto“ în faliment.
„În acest moment, nimeni nu ştie câte companii de stat sunt în economie. Noi am identificat până acum în jur de 760, dar cel mai probabil există mai multe. Numărul creşte probabil până la 1.000, dar nu sunt informaţii disponibile în prezent“, a spus Ionuţ Dumitru, şeful Consiliului Fiscal.
Negocierile cu FMI prevăd implementarea unei metodologii europene de privatizare a companiilor de stat pentru scăderea pierderilor cauzate de acestea. Problema este că investitorii străini oferă foarte puţin pe companiile de stat care au mai rămas, pentru că imaginea statului român este una de inflexibilitate, ineficienţă şi reticenţă în acceptarea „verdictelor“ neplăcute ale pieţelor şi consultanţilor, ceea ce forţează Guvernul să reducă ţintele de preţ pentru a respecta programul vânzărilor de active, lucru cerut clar de reprezentantul FMI în România, Jeffrey Franks.
„Cred că este important ca toată lumea să recunoască faptul că cheia unei creşteri sustenabile pe termen mediu şi lung în România este rezolvarea problemelor din aceste companii“, a declarat şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, pentru Reuters.
După finalizarea acordului de împrumut de 20 de miliarde de euro cu Fondul Monetar Internaţional, Guvernul s-a angajat, în cel de-al doilea acord preventiv, să vândă participaţii la o serie de companii de stat pentru creşterea eficienţei şi reducerea deficitului bugetar.
Autorităţile de la Bucureşti insistă că privatizările vor avea loc, dar nu au făcut nici o vânzare care să dovedească acest lucru şi au primit doar o singură ofertă din partea brokerilor locali, în această lună, pentru consultanţă în vederea vânzării unei participaţii la Transelectrica, după cum informează Mediafax.
"Dacă situaţia va rămâne ca până acum, nu se va întâmpla nimic important, este doar o învârtire de hârtii", a declarat Matei Păun, director general la compania de consultanţă pentru investiţii BAC.
Statul a încercat să vândă o participaţie rentabilă la Petrom, în iulie, însă acest lucru nu s-a putut întâmpla din cauza crizei datoriilor din Europa care a forţat cotaţiile la burse să scadă dramatic.
Preţul pe acţiune, de 0,46 lei pe unitate, a fost prea ridicat în acel moment, când un titlu Petrom era tranzacţionat la doar 0,38 lei pe unitate. Dar guvernul a continuat să afişeze o atitudine optimistă până în ultimul moment, după care tranzacţia a picat, afectându-i credibilitatea.
Potrivit mai multor bancheri, Guvernul ar fi putut să vândă Petrom pentru 1,9 miliarde de lei, dar a refuzat să vândă sub 2,1 miliarde de lei.
Aceeaşi situaţie s-a inregistrat şi in cazul unor companii precum Transelectrica sau Transgaz, care ar fi putut aduce randamente bune. Astfel că întreprinderile statului cel mai bine cotate au fost vândute pe preţuri de nimic, iar acum restul companiilor mari sunt în pericol de faliment.
România este în urma multor ţări, precum Polonia şi Rusia, în privinţa vânzării activelor de stat pentru consolidarea finanţelor publice şi atragerea investiţiilor şi a experienţei străine în industriile locale muribunde, cum ar fi resursele naturale şi distribuţia.
Potrivit FMI, companiile aflate în proprietate publică datorează circa 20 de miliarde de lei (6,4 miliarde dolari), respectiv 4% din PIB companiilor private sau statului. Un obstacol serios pentru obiectivul Guvernului de a reduce deficitul bugetar la 3% din PIB în 2012, de la ţinta de 4,4% din acest an, ţinând cont că FMI a recomandat ferm să nu fie luată în considerare situaţia economică din restul zonei euro.
Cele mai multe firme care au dat faliment în primele trei luni ale acestui an activau în domeniul comerţului cu amănuntul. Acestea sunt urmate de firmele de comerţ cu ridicata şi de distribuţie. De altfel, acesta a fost cel mai riscant domeniu de activitate în ultimii doi ani, din punct de vedere al numărului de insolvenţe.
Lista neagra a falimentarelor
Companiile care apar în studiul Băncii Mondiale şi asupra cărora Guvernul trebuie să găsească o soluţie rapidă însumează 24% din numărul total de 413.859 angajaţi din companiile de stat si au acumulat 60% din valoarea totală a obligaţiilor financiare ajunse la scadenţă şi neachitate. Este vorba de regiile autonome şi alte societăţi ale statului care primesc 18% din totalul subvenţiilor.
La nivel naţional, companiile de stat au generat 11% din valoarea adăugată brută, dar obligaţiile financiare neachitate au însumat 28 miliarde lei, echivalentul a 5,5% din PIB.
Potrivit studiului, fiecare angajat din sectorul privat a produs anul trecut, în medie, un profit brut de 370 de lei, în timp ce în companiile de stat au fost înregistrate pierderi de 7.000 lei la nivel local şi, respectiv, 22.000 lei la nivel central pe fiecare angajat.
La sfârşitul anului 2010, din peste 154 de companii de stat de la nivel de stat, 59 au raportat pierderi imense.
Printre companiile care au înregistrat cele mai scăzute niveluri ale cifrelor de afaceri se numără Uzina Mecanică Orăştie (pierderi de 883.000 de lei per angajat în 2010), Societatea Naţională a Cărbunelui (pierderi de aproape 360.000 de lei per angajat) şi Societatea Carboniferă (pierderi de aproape 239.000 de lei per angajat).
Alte companii aflate pe „lista neagră“ a celor 59 sunt Termoelectrica, Şantierul Naval Mangalia, Tarom, Compania Naţională a Huilei, Oltchim, CFR Marfă, Tipografia Filaret, Telecomunicaţii CFR, Poşta Română, INAR Braşov sau Romavia.
Săptămâna viitoare vor începe discuţiile cu misiunea FMI privind acordul preventiv pentru construcţia bugetului pe 2012. Discuţiile pornesc de la prognoza de creştere economică de 2,3-2,5% şi un deficit bugetar de 3% din PIB, pentru care insistă Comisia Europeană, în timp ce FMI insistă asupra eliminării pierderilor companiilor de stat şi creşterea nivelului deficitului cash.
