Pe aceeași temă
Raportul anual privind indicele de percepţie a corupţiei, elaborat de TI, realizează un clasament al gradului de corupţie în sectorul public aşa cum este perceput de mediul de afaceri şi de experţi independenţi din 180 de state incluse în analiză. România este pe locul 25, la egalitate cu Grecia.
Mai mult de două treimi dintre ţările lumii au înregistrat scoruri de sub 50 de puncte din maximum 100 în raportul privind indicele de percepţie a corupţiei (IPC) în 2017, elaborat de organizaţia Transparency International (TI) şi prezentat la Berlin, relatează dpa şi AFP, preluate de Agerpres.
Raportul anual privind indicele de percepţie a corupţiei, elaborat de TI, realizează un clasament al gradului de corupţie în sectorul public aşa cum este perceput de mediul de afaceri şi de experţi independenţi din 180 de state incluse în analiză.
Raportul elaborat de Transparency International face referire şi la relaţia dintre nivelurile de corupţie, protecţia libertăţii presei şi implicarea societăţii civile. Astfel, s-a constatat că aproape toţi jurnaliştii ucişi din 2012 până în prezent şi-au pierdut viaţa într-o ţară cu nivel ridicat de corupţie. Analiza, care include date provenite de la Comitetul pentru Protecţia Jurnaliştilor, arată că, în ultimii şase ani, peste 90% dintre jurnaliştii ucişi erau cetăţeni ai unor state al căror scor este de cel mult 45 în IPC. Acest lucru înseamnă că, în medie, în fiecare săptămână un jurnalist este ucis într-o ţară cu un nivel ridicat de corupţie. În plus, unul din cinci jurnalişti care au decedat realizau o investigaţie referitoare la un act de corupţie. Din nefericire, în majoritatea acestor cazuri nu s-a făcut dreptate.
Transparency International a analizat de asemenea şi relaţia dintre nivelurile de corupţie şi libertatea pe care ONG-urile o au în a funcţiona şi a influenţa politicile publice. Analiza, care include date furnizate de World Justice Project, indică faptul că majoritatea ţărilor al căror scor privitor la libertăţile civice este scăzut tind de asemenea să aibă un scor nefavorabil privitor la corupţie.
Singurele ţări membre ale UE care au punctaje mai mici decât România sunt Ungaria (45 de puncte) şi Bulgaria (43 de puncte). La nivelul Uniunii Europene, media IPC este de 66 de puncte. Valoarea medie a IPC la nivel mondial este de 43 de puncte, la fel ca anul anterior.
Topul statelor percepute ca fiind cel mai puţin corupte este condus de Noua Zeelandă, cu 89 de puncte, şi Danemarca, cu 88 de puncte, urmate de Finlanda, Norvegia şi Elveţia, fiecare cu câte 85 de puncte. Este pentru prima dată când la vârful ierarhiei se înregistrează scoruri sub 90 de puncte, ceea ce arată o tendinţă globală de scădere a punctajelor din clasament. În acest context, faptul că IPC 2017 calculat pentru România este neschimbat poate fi văzut ca o uşoară îmbunătăţire.
Potrivit Transparency International, în următorii ani în România, pe lângă mijloacele de coerciţie, va fi nevoie de o abordare sistematică a prevenirii corupţiei, de responsabilizare a factorilor decizionali şi de o implicare mai solidă a comunităţilor locale.
"Pentru administraţia publică este necesară accentuarea rolului prevenţiei, prin implementarea unor mecanisme transparente şi eficiente pentru eliminarea vulnerabilităţilor la corupţie, pentru cheltuirea eficientă a fondurilor publice şi creşterea integrităţii la nivelul instituţiilor publice. Având în vedere că sectorul privat joacă un rol cheie în modelarea felului în care societatea răspunde fenomenului corupţiei, iar un mediu de afaceri integru şi transparent poate contribui decisiv la dezvoltarea României, considerăm că în sectorul privat este nevoie de o îmbunătăţire a mecanismelor de conformitate şi integritate, în scopul asigurării competitivităţii economice’’, relevă comunicatul citat.
În acest context, Transparency International Romania prezintă câteva propuneri în atenţia guvernanţilor, a administraţiei publice locale şi a mediului de afaceri.
O primă propunere se referă la modernizarea standardelor de bună guvernanţă locală, prin implementarea sistemului de integritate la nivelul administraţiei publice locale. Un sistem funcţional de acest fel poate avea un rol important în scopul consolidării integrităţii locale, implicit în prevenirea corupţiei. Proiectul vizează toate persoanele implicate în dezvoltarea comunităţii locale, de la primar şi consilieri locali la oameni de afaceri, ONG-uri şi simpli cetăţeni.
O altă propunere vizează consolidarea şi dezvoltarea sistemului de management al eticii şi conformităţii la nivelul organizaţiei, precum şi identificarea şi implementarea valorilor de natură etică şi deontologică necesare pentru asigurarea funcţionării eficiente a organizaţiei, a bunei guvernanţe şi a creşterii capitalului de încredere al părţilor interesate în brandul organizaţiei.
Aceste propuneri sunt în concordanţă cu obiectivului general 3 - Consolidarea integrităţii, reducerea vulnerabilităţilor şi a riscurilor de corupţie în sectoare şi domenii de activitate prioritare - din Strategia Naţională Anticorupţie pentru perioada 2016-2020.
În vederea elaborării raportului, pentru fiecare stat au fost utilizate între trei şi 16 surse diferite, metodologiile utilizate de acestea fiind revizuite de Transparency International pentru a se asigura că ele îndeplinesc standardele de calitate ale TI.
