Pe aceeași temă
Agenţia de evaluare financiară Standard&Poor’s (S&P) a confirmat, marţi seară, ratingul suveran al României la nivelul "BB+/B", cu perspectivă stabilă, dar l-a redus cu o treaptă pe cel pentru datoriile în lei pe termen lung şi scurt, în categoria "junk", nerecomandată investitorilor, pentru a-l aduce la nivelul calificativului de ţară.
Motivul acestei decizii a fost că ratingul datoriilor în lei a trebuit să fie adus la nivelul datoriilor în valută pentru a reflecta revizuirea metodologiei S&P pentru ratingurile suverane, conform unui comunicat al agenţiei.
Potrivit acestei noi metologii, diferenţa dintre ratingurile datoriilor în valută şi cele pentru creditele în monedă locală scade pentru majoritatea ţărilor evaluate, informează Mediafax.
Agenţia consideră că guvernele au un interes mai mic pentru diferenţierea datoriilor în valută şi în lei, în eventualitatea unei restructurări a datoriilor, având în vedere globalizarea tot mai mare a pieţelor.
În conformitate cu criteriile aplicate pentru evaluarea ratingurilor suverane, ratingul pentru datoriile în lei a fost egalizat cu cel pentru datoriile în valută, având în vedere gradul ridicat al euroizării economiei, se arată în comunicat.
Perspectiva stabilă a ratingului reflectă opinia că guvernul va continua să consolideze finanţele publice în conformitate cu ţintele stabilite, iar noul acord cu FMI va reduce riscul derapajelor fiscale înaintea alegerilor parlamentare.
Ratingul ar putea fi sub presiune dacă Guvernul nu va reuşi să respecte ţintele de consolidare fiscală şi strategia de reforme structurale, sau dacă deficitele externe vor creşte semnificativ.
Calificativul ar putea fi îmbunătăţit dacă guvernul continuă măsurile de reformă structurală, pentru îmbunătăţirea competitivităţii şi a potenţialului de creştere, concomitent cu o politică bugetară prudentă.
S&P notează că ratingul de ţară este susţinut de îmbunătăţirea indicatorilor fundamentali ai economiei, respectiv scăderea deficitului bugetar şi a deficitului de cont curent, precum şi echilibrarea economiei.
Cu toate acestea şi în pofida programului cu FMI, economia rămâne vulnerabilă la şocurile externe, din cauza datoriilor externe încă mari, deşi în scădere, şi a ponderii mari a băncilor elene şi austriece în sectorul bancar.
Băncile străine deţin 85% din sectorul bancar, în care băncile austriece au o cotă de piaţă de 40%. În cazul băncilor din Grecia, acestea deţin 14% din activele din sector, potrivit S&P.
Subsidiarele acestor bănci sunt autonome faţă de companiile-mamă, ceea ce, în opinia S&P, va limita efectele negative, dacă situaţia din sectorul bancar din Grecia se va înrăutăţi în continuare.
S&P consideră însă că există riscul ca dacă băncile mamă vor avea dificultăţi, acestea să reducă expunerea transfrontalieră, respectiv să restrângă creditarea.
Guvernul a respectat până acum reformele convenite cu FMI în actualul program. Angajamentul pentru reformele structurale sau de restrângeri bugetare ar putea fi totuşi pus la încercare de apropierea alegerilor generale, programate pentru sfârşitul lui 2012, în special dacă va avea loc o încetinire semnificativă a activităţilor economice în Europa. Acest fapt ar putea reduce performanţele balanţei de plăţi şi să amplifice vulnerabilităţile externe, avertizează S&P.
Agenţia anticipează că deficitul bugetar va scădea în acest an sub 5% din PIB, dar ţinta pentru 2012, de 3% din PIB, este improbabil să fie atinsă în absenţa unor noi măsuri, pe care guvernul ar putea fi reticent să le ia în an electoral.
Pentru respectarea acestei ţinte, guvernul se bazează pe reforme deja aplicate, precum verificarea ajutoarelor sociale, reducerea numărului de programe de asistenţă, reforma pensiilor şi menţinerea restricţiilor privind salariile din sectorul public.
Bugetul general consolidat pentru 2012 a fost construit pe venituri totale de 195,3 miliarde lei şi cheltuieli totale de 206,5 miliarde lei, care conduc la un deficit nominal de 11,2 miliarde lei, reprezentând 1,9% din PIB pe metodologia cash şi sub 3% pe standarde europene.
Arieratele guvernului general au scăzut la 0,2% din PIB, dar cele ale companiilor de stat se află la un nivel ridicat, de 3,4% din PIB, această problemă fiind în curs de rezolvare în cadrul programului de reformă, notează agenţia.
Guvernul liberalizează preţurile şi restructurează sectoarele energiei şi transporturilor, dar S&P consideră că ar putea fi reticent să închidă companiile care înregistrează pierderi, înaintea alegerilor.
Creşterea datoriilor externe a încetinit semnificativ după o perioadă de avans rapid. Agenţia anticipează că deficitul de cont curent va scădea în acest an la 4,1% din PIB, comparativ cu 11,6% în 2008.
