Pe aceeași temă
Liderii europeni au ajuns la un acord, miercuri seară, în privinţa planului de salvare a zonei euro, după lungi dezbateri şi negocieri. Majoritatea reacţiilor după acest acord au fost pozitive, dar Anglia a subliniat că nu va contribui la fondul de salvare a zonei euro pentru că are deja un deficit mare, conform declaraţiei lui George Osborne, ministrul britanic de Finanţe.
Printre măsurile luate, cele mai importante sunt reducerea datoriilor Greciei către creditorii privaţi cu 100 miliarde euro şi consolidarea Fondului european de sprijinire a statelor aflate în dificultate la 1.000 miliarde euro.
Reprezentatul României la FMI Mihai Tănăsescu aprecia, joi, într-un interviu pentru RFI, că acest acord este un succes
"Este un succes chiar şi în condiţiile în care detaliile concrete de implementare nu sunt încă stabilite", aprecia Tănăsescu, la RFI, citat de Hotnews.
El afirmă că "implementarea coerenta a acestui plan este vitală acum, iar aspectele tehnice se doresc a fi stabilite până la summitul G20 de la Cannes, la începutul lui noiembrie".
Ministrul francez al Finanţelor Francois Baroin consideră că summit-ul G20 de săptămâna viitoare ar trebui să aducă măsuri cu caracter global care să ajute economiile dezvoltate să evite o nouă perioadă de recesiune şi a declarat că acordul convenit miercuri a salvat euro.
"Acest răspuns va pune lucrurile la punct, va scoate zona euro din pericol, va permite economiei să-şi revină şi va stabiliza zona euro şi creşterea economică globală. Au fost riscuri de contagiune, a fost o criză sistemică", a declarat Baroin la postul de radio RTL, citat de Mediafax.
Întrebat dacă măsurile convenite miercuri au salvat euro, Baroin a afirmat: "Da, desigur".
Nicolas Sarkozy, preşedintele Franţei a apreciat:
"Am ajuns la un acord care cred că ne permite să oferim un răspuns credibil la criza statului grec. Din cauza complexităţii problemelor aflate în joc, a fost necesară o noapte întreagă pentru a lua nişte hotărâri, dar rezultatele vor fi o sursă de uşurare pentru întreaga lume".
Simon Lewis, director executiv al Asociaţiei pentru pieţele financiare din Europa a afirmat:
"Recapitalizarea băncilor din Europa nu va rezolva criza datoriei suverane. Cu toate acestea, planul le va permite să stabilească cea mai bună modalitate prin care îşi pot consolida capitalul şi să îndeplinească rolul în susţinerea refacerii economice".
Robert Zoellick, preşedintele Băncii Mondiale a subliniat:
"Este un pas important şi binevenit. Îi felicit pe liderii Uniunii Europene pentru luarea unor decizii dificile. Desigur, probleme precum cele cu care ne confruntăm nu pot fi rezolvate fluturând o baghetă magică şi trebuie să ne asigurăm că băncile pot funcţiona mai eficient şi că ţările din zona euro pot să scape de datorii.
Sunt încrezător că acest prim pas important va pune bazele unei abordări care se va concentra pe sprijinirea economiei mondiale şi pe reluarea creşterii economice".
Cu toate acestea, Anglia nu va contribui la fondul de salvare.
George Osborne, ministrul britanic de Finanţe, a subliniat:
"Nu vom contribui la fondul destinat salvării zonei euro, dar suntem membri ai FMI şi nu întoarcem spatele Fondului Monetar Internaţional. Acordul de noaptea trecută nu presupune ca FMI să contribuie cu resurse suplimentare la salvarea zonei euro.
Vom contribui doar cu resursele care sunt valabile pentru toţi membrii FMI din lume, dar nu vom contribui la un fond care este ipotecat, care este direct legat de zona euro.
De asemenea, nu vom contribui la un vehicul cu destinaţie specială, destinat atragerii de fonduri suverane de investiţii. Avem deja un deficit mare".
