Pe aceeași temă
DNA a transmis, într-un comunicat, principalele note din raportul MCV în ce privește activitatea Direcției.
Comunicatul DNA:
“Cu referire la Raportul Comisiei Europene privind Progresul României în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), dat publicității la data de 27 ianuarie 2016, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită următoarele:
Raportul Comisei Europene remarcă rezultatele „impresionante” în combaterea corupției la nivel înalt ce implică „politicieni de marcă și funcționari publici de rang înalt”, evidențiază atenția acordată de către DNA identificării corupției la nivel local și remarcă o consolidare a sprijinului public de care beneficiază DNA, reflectată de numărul tot mai mare de sesizări din partea populației și de sondajele de opinie.
Pe de altă parte însă, in raport se reia observația consemnată și in raportul anterior, și anume că răspunsurile Parlamentului la cererile formulate de DNA de ridicare a imunității unor parlamentari (pentru a permite inițierea de anchete sau aplicarea măsurilor de arest preventiv), sunt lipsite de criterii obiective, neexistând o justificare clară și consecventă în fiecare caz, în special pentru refuzuri. În acest context, se notează ca, în anul 2015, Parlamentul a refuzat aproximativ o treime din cererile formulate de DNA de ridicare a imunității unor parlamentari.
Trimiterea in judecată: Se consemnează faptul că, în cursul anului 2015, DNA a trimis în judecată peste 1 250 de inculpați, printre aceștia numărându-se prim-ministrul, foști miniștri, parlamentari, primari, președinți ai Consiliilor județene, judecători, procurori și o gamă largă de înalți funcționari. De asemenea, se notează că DNA și-a intensificat măsurile intermediare de înghețare a averilor în aceste cazuri, cuantumul averilor înghețate fiind de 452 de milioane euro. Combaterea practicilor de corupție în sistemul judiciar a reprezentat o prioritate pentru DNA și pentru autoritățile judiciare. Numărul de cazuri scoase la iveală a crescut în ultimii ani și sistemul judiciar a arătat din ce în ce mai mult că dorește să demonstreze că are standarde înalte de integritate.
Corupția la nivel local: Raportul subliniază că o tendință specifică a fost identificarea corupției la nivel local. Începând cu anul 2013, numărul total de funcționari locali trimiși în judecată pentru corupție se ridică la aproape 100 de primari, peste 20 de președinți ai Consiliilor județene și zeci de alți funcționari locali.
Finalizarea în instanțe: Documentul constată că rezultatele solide au inclus atât punerea sub acuzare cât și soluționarea, cu regularitate, al unor cazuri de corupție la nivel înalt. Referitor la finalizarea cauzelor, se arată că, și în cauzele în care există un mare număr de martori și probe complexe, judecătorii ICCJ – instanța la care ajunge o mare parte a dosarelor anticorupție - au depus eforturi susținute pentru a asigura respectarea drepturilor procedurale ale tuturor părților. Durata procedurilor s-a menținut, de asemenea, relativ scurtă: majoritatea cauzelor finalizate au fost înregistrate în 2014 și 2015.
Raportul notează că condamnarea unui număr mare de politicieni binecunoscuți din România pentru corupție la nivel înalt este un semn că tendința subiacentă în ceea ce privește independența justiției este pozitivă și că nicio persoană care comite o infracțiune nu se situează mai presus de lege.
Concluzii referitoare la combaterea corupție la vârf: DNA este considerată a fi una dintre instituțiile cheie în ceea ce privește consolidarea credibilității și a profesionalismului sistemului judiciar prin obținerea, în timp, a unor rezultate solide. Totodată, este subliniat rolul important pe care conducerea instituțiilor respective l-a jucat în acest sens, persoanele din conducere fiind confruntate cu critici personale puternice.
Raportul concluzionează că „menținerea eforturilor instituțiilor judiciare care combat corupția la nivel înalt rămâne cel mai important semnal de consolidare a luptei împotriva corupției; legislația în domeniul corupției trebuie să se aplice tuturor în mod egal și la toate nivelurile.”
Mecanismul de cooperare și de verificare (MCV) a fost creat la momentul aderării României la Uniunea Europeană în 2007. Începând cu momentul respectiv, rapoartele privind MCV au evaluat progresele realizate de România și au căutat să ajute la orientarea eforturilor autorităților române prin recomandări specifice, în materie de reformă a sistemului judiciar și de luptă împotriva corupției”, transmite Direcția.
Raportul MCV 2016
Comisia Europeană a publicat miercuri cel mai recent raport MCV pentru România. "În ansamblu, sistemul judiciar român a continuat să dea dovadă de profesionalism. Acțiunile întreprinse de principalele instituții judiciare și de autoritățile cu responsabilități de integritate în vederea combaterii corupției la nivel înalt au oferit în continuare rezultate impresionante", se arată într-un comunicat al CE.
Comisia remarcă faptul că menținerea acestei tendințe este un semn că România realizează progrese durabile în direcția îndeplinirii obiectivelor MCV dar, ca şi anul trecut sunt critici la adresa Parlamentului în ceea ce priveşte neridicarea imunităţilor la cererea DNA, în 2015.
Raportul MCV pentru anul 2015 realizat de Comisia Europeana constata "progrese sustinute, ce par durabile", in mai multe domenii, si care tin in special de "actiunile intreprinse de principalele institutii judiciare si de integritate", dar subliniaza ca "persista un sentiment puternic ca progresele realizate trebuie consolidate si fundamentate pe baze si mai sigure, precum si multe chestiuni legislative restante si indoieli cu privire la consensul politic pe care se sprijina reforma".
Ca de obicei, raportul critica Parlamentul, unde deciziile cu privire la faptul de a permite sau nu organelor de urmarire penala "sa ii trateze pe parlamentari ca pe niste cetateni obisnuiti sunt in continuare lipsite de criterii obiective".
"Exista masuri imbunatatite de combatere a coruptiei generale, dar nu la scara si cu vointa politica necesara pentru a remedia aceasta problema, care este recunoscuta pe scara larga drept o problema sistemica", mai arată documentul.
