Pe aceeași temă
Cursul francului elveţian a atins un nou maxim, vineri, BNR anuntand o crestere de 2,2%, la 4,4228 lei/franc. Cresterea francului este rezultatul deciziei Băncii Elveţiei de a renunţa la plafonul de 1,2 franci/euro, impus în 2011. Tarile din jur au reactionat la aceasta crestere, deoarece au cetateni care au luat credite in franci elvetieni si care sunt pusi acum in situatia de a nu mai putea sa le plateasca, relateaza Hotnews.
POLONIA
Leszek Balcerowicz, fost guvernator al Bancii Nationale a Poloniei, unul dintre cele mai proeminenti economisti ai Poloniei a declarat pentru radioul polonez ca ar fi “imoral” si nedrept ca Statul sa ii ajute pe cei imprumutati in franci, defavorizandu-I astfel pe cei care au decis sa nu isi asume riscuri si sa ia credite in zloti. “Când riscam si câstigam, e OK, dar când riscăm si pierdem, sa vina altii sa plateasca pentru noi”, a spus Balcerowicz, scrie Dan Popa pe blogul Hymerion.ro
Opozitia de dreapta din politica poloneza- partidul Lege si Justitie (PiS) a prezentat o propunere care sa-i ajute pe cei indatorati in franci: posibilitatea ca acestia sa-si ramburseze imprumuturile la cursul de schimb de dinaintea scumpirii recente a chf. “Prin lipsa de reactive de care da dovada coalitia de guvernamant, risca sa aduca zeci de mii de polonezi in faliment”, a spus unul din liderii Opozitiei la un post de televiziune.
Între timp, ministrul Economiei Janusz Piechociński recomanda o abordare de genul “asteptăm si mai vedem”, sustinând că aceasta crestere bruscă a cursului de schimb a francului în raport cu principalele monede va forta în curând SNB să ia măsuri.
Jerzy Hausner, fost sef al Trezoreriei Poloniei a spus si el ca e nevoie sa se astepte cel putin câteva zile pentru a vedea modul în care pietele răspund la miscarile francului elvetian.” El a sfătuit mentinerea unui “cap rece” si a recomandat prudenta.
Comitetul pentru Stabilitate Financiara urmeaza sa discute marti daca si cum va reactiona Guvernul polonez ca urmare a aprecierii consistente a francului. Astazi (luni) se vor reuni reprezentanti ai Ministerului de Finante, Bancii central si bancheri comerciali pentru a analiza situatia.
Ungaria
Guvernul Orban a fortat băncile să suporte cea mai mare parte a socului valutar, implementand un mecanism prin care cetatenii pot rambursa creditele la un curs fix mult sub cel al pietei (256,6 forinţi pe franc, actualmente nivelul fiind de 319,1 foritniti/chf). Orban a fost aspru criticat in intreaga Europa pentru aceasta masura, dar a tinut cu dintii , fiind una din temele preferate ale campaniei prin care a venit la putere in 2010, si in final a reusit s-o impuna.
Croatia
Inca din 2011, prim ministrul Jadranka Kosor a propus băncilor să reprogrameze creditele cetăţenilor astfel ca valoarea ratelor lunare să fie cât mai aproape de starea iniţială şi să practice cursul fix al francului elveţian faţă de kuna croată, adica un franc egal pe atunci cu 5,8 kune respectiv 0,78 euro.
Diferenţa care apare, propunea Kosor, să fie purtată ca datorie aparte, fără dobândă, timp de zece ani. În zece ani, aprecia Kosor, cursurile valutare se vor reaşeza şi poate va dispărea şi acestă datorie. Prim ministrul nu a lăsat spaţiu băncilor să se tocmească prea mult, avertizandu-le ca împotriva acelor bănci care nu se vor conforma, statul are pârghii să intervină.
Intr-o decizie fără precedent, o instanţă de judecată din Croaţia a dat o sentinta intr-un dosar, hotărând că băncile trebuie să transforme creditele ipotecare în franci elveţieni în împrumuturi în moneda locală deoarece când au încheiat contractele nu i-au informat pe clienţi că dobânzile vor creşte dacă francul se apreciază, scrie presa internaţională.
Decizia priveşte subsidiarele a noua bănci, dintre are doar două nu sunt din zona euro. (Zagrebacka bank, Privredna bank, Erste Bank, Raiffeisenbank, Hypo Alpe-Adria-Bank, OTP, Splitska, Volksbank and Sberbanke)
„Francul elveţian nu este stabil şi aceasta ar fi trebuit spus în mod clar. Băncile au obligaţia de a explica riscurile clienţilor. Bănciile nu au acţionat cu bună credinţă“, a motivat decizia curţii judecătorul Radovan Dobronic. Analiştii apreciază că hotărârea ar putea costa băncile până la un miliard de euro. Instanţa a decis, de asemenea, că băncile trebuie să să stabilească dobânzi fixe şi să facă reducerea principalului în funcţie de rata de schimb la care a fost încheiat contractul. Peste 100.000 de persoane din Croaţia au contractat credite în franci elveţieni, din care aproape trei sferturi au fost pentru achiziţia de locuinţe. Majoritatea băncilor au încetat să mai acorde credite în franci elveţieni în 2008.
Romania
Ministrul Finantelor Darius Valcov a declarat vineri seara dupa intalnirea cu oficialii BNR de la sediul BNR ca o solutie pentru persoanele care au credite in franci ar fi extinderea prevederilor ordonantei din 2014 privind restructurarea imprumuturilor, denumita atunci “Electorata”, act normativ care nu a atras pana acum interesul bancilor si al debitorilor, transmite Mediafax. Valcov a precizat ca sunt 75.412 de persoane fizice care au credite in franci elvetieni, iar 95% din imprumuturi sunt concentrate la sase banci.
Ministrul a adaugat ca discutiile privind identificarea de solutii dupa cresterea brusca a francului elvetian vor continua saptamana viitoare.
Guvernul a aprobat in vara anului trecut o ordonanta de urgenta pentru restructurarea creditelor care acorda persoanelor fizice o reducere fiscala daca acestea beneficiaza de scaderea dobanzii de catre banca cu pana la 35% pentru o perioada de doi ani.
Ordonanta s-a dovedit insa neatractiva atat pentru banci, cat si pentru clienti, astfel ca, potrivit unor surse din sistemul bancar, pana la inceputul acestui an nu au fost inregistrate restructurari de credite pe baza actului normativ.
Finantarile in franci elvetieni au o pondere de 4,5% in soldul total al imprumuturilor din sistemul bancar, din care 3,8% revine populatiei si 0,7% firmelor.
CITITI INTEGRAL pe blogul Hymerion.ro
