Pe aceeași temă
Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Horaţius Dumbravă, consideră că declaraţia lui Traian Băsescu privind transformarea avizului dat de parlament dintr-o chestiune pur formală într-un filtru judiciar este "extrem de gravă". " E periculos si din alt punct de vedere, pentru ca creeaza o presiune nejustificata si asupra judecatorilor ce urmeaza sa solutioneze aceste dosare, dar si alte dosare, dar si asupra procurorilor", a declarat Dumbrava.
Potrivit şefului CSM, declaratiile presedintelui pun în pericol independenţa justiţiei, facilitându-se intruziunea directă a factorului politic, scrie Romania libera.
"Nu pot sa nu remarc - probabil se apropie campania electorala si nu pot sa nu pun in aceasta cheie astfel de declaratii, ca si chestiunea cu titularul actiunii disciplinare. Deci se doreste, la prima vedere, o imixtiune a politicului in justitie. Dar eu zic ca sistemul este unul matur si stie sa raspunda adecvat, adica sa nu se lase prada unor astfel de temeri si sa isi vada de treaba", a declarat Dumbrava pentru HotNews.
"Un actor politic trebuie sa evite sa se pronunte in vreun fel ca ar trebui sa fie trasi la raspundere, in astfel de momente. Aici ar putea exista o presiune asupra judecatorilor si procurorilor, pentru ca judecatorii si procurorii isi pot pune problema: oare e bine sa mai trimit in judecata politicieni, oare e bine sa condamn sau sa achit politicieni? Din acest punct de vedere e periculos, dar eu cred ca sistemul este destul de matur sa faca fata la astfel de declaratii politice", sustine Dumbrava citat de HotNews.
Georgiana Iogulescu (CRJ): Pura demagogie, mesaj care provoaca confuzie
Georgiana Iorgulescu, director executiv al Centrului de Resurse Juridice (CRJ), spune însă că ar fi vorba de „pură demagogie". „Până acum, comentariile politicienilor, societăţii civile şi chiar UE au fost că Parlamentul nu are voie să cenzureze justiţia prin avizul pe care-l dă. S-a spus, mai mult de atât, că nici nu ar trebui să primească toate actele din dosar. Acum, după şase ani, constatăm că e bine ca Parlamentul să se uite în dosare şi să acţioneze ca un filtru. Nu mai înţeleg nimic. Este pură demagogie şi un mesaj care provoacă confuzie", a declarat, pentru România liberă, Iorgulescu.
Specialistul CRJ vorbeşte şi de neclarităţi în mesajul prezidenţial. „Atunci când Parchetul solicită ridicarea imunităţii, nu este vorba de rechizitoriu. Ridicarea imunităţii parlamentare se face pentru începerea urmăririi penale şi de abia atunci începe strângerea probelor", explică Georgiana Iorgulescu.
Intr-un interviu acordat televiziunii publice, seful statului a afirmat ca avizul parlamentul la cererile procurorilor trebuie sa nu mai fie acte pur formale.
"Mi-au trecut pe aici (pe la Palatul Cotroceni - n.r.) rechizitoriile în vederea aprobării începerii urmăririi penale pentru miniştri. Când citeai rechizitoriile alea sigur că numai nu spuneai «luaţi-l, fraţilor». Dar evoluţiile din ultima vreme ne arată că, atunci când este vorba de controlul preşedintelui sau controlul Parlamentului, acesta nu mai are dreptul să mai fie doar formal. Trebuie să fie un filtru în care îi spui domnului procuror «îmi pare rău, mai vino cu ceva, pentru că nu mă satisface ce ai scris aici, ce mi-ai anexat la rechizitoriu nu e suficient»".
Răspundere materială pentru magistraţi, idee „păguboasă"
În acelaşi interviu acordat televiziunii publice, preşedintele Traian Băsescu a vorbit despre necesitatea modificării legislaţiei actuale astfel încât procurorii şi judecătorii să răspundă şi material pentru deciziile greşite pe care le iau. „Deocamdată, conform legii, nu răspunde niciodată procurorul pentru distrugerea carierei unui om politic sau a unui om oarecare. Nu răspunde nici procurorul, nici judecătorul. Însă asta mă îndreaptă tot mai puternic către ideea de a discuta cu majoritatea parlamentară şi să nu oprim răspunderea magistraţilor numai la răspunderea disciplinară", a declarat şeful statului.
Directorul executiv al CRJ, Georgiana Iorgulescu, atenţionează însă că şi în legislaţia actuală magistraţii pot fi traşi la răspundere pentru rea credinţă şi gravă neglijenţă, doar că aceste concepte trebuie să fie definite mai exact. „În ţările civilizate, magistraţii nu răspund material pentru erorile judiciare pe ideea că orice om poate greşi. De aceea s-au inventat, însă, căile de atac", explică Iorgulescu pentru Romania libera.
În opinia sa, să se introducă răspunderea materială pentru erori omeneşti, scuzabile, ar fi foarte păgubos, atâta timp cât nu se rezolvă probleme precum numărul mare de dosare care revin unui judecător sau numărul insuficient de grefieri.
Basescu sta prost la aritmetica
Declaraţiile critice venite de la Cotroceni la adresa procurorilor, care vizează achitările, nu se justifică, din moment ce DNA a obţinut condamnări în şase cazuri de mare corupţie din opt.
Traian Basescu a afirmat in interviul citat ca in 4 din cele 8 dosare de mare coruptie au fost date achitari, ceea ce ar fi "distrus" cariera unor politicieni.
Si in alte dosare cu rezonanţă procurorii anticorupţie au obţinut condamnări. Este situaţia, spre exemplu, a fugarului Dinel Staicu, Mureşan, Eugen Bădălan şi Mihai Popescu, ambii foti şefi de Stat Major, Emil Cutean, de la Secretariatul pentru Revoluţionari, deputatul Virgil Pop.
