Pe aceeași temă
Rămăşiţele pământeşti ale Reginei-mamă Elena, care a murit în 1982, la Lausanne, în Elveţia, au fost reînhumate, sâmbătă, alături de cele ale fiului ei, Regele Mihai I, la Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală din Curtea de Argeş.
Sicriul Reginei-mamă Elena a fost depus în Catedrala istorică Episcopală și Regală vineri, în jurul orei 16.00.
Opt militari de la Batalionul 33 Vânători de Munte Posada din Curtea de Argeș au purtat sicriul din mașina cu care a fost adus din București în catedrală, apoi l-au așezat pe catafalc, cu crucea de lemn, stindardul Reginei-mamă și o coroană cu flori albe.
Sâmbătă, de la ora 12.00, a avut loc slujba de înmormântare, care a durat 50 de minute şi a fost oficiată de ÎPS Mitropolitul Nifon, ÎPS Mitropolitul Iosif, ÎPS Mitropolitul Varsanufie și ÎPS Mitropolitul Calinic, transmite Digi 24.
ÎPS Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei, a vorbit despre viaţa Reginei-mamă Elena, al cărei ultim exil s-a încheiat sâmbătă, odată cu reînhumarea acesteia la Curtea de Argeş.
La ceremonie au participat membri ai Familiei Regale, printre care principesa Margareta, Custodele Coroanei, şi soţul acesteia, principele Radu, dar şi fostul principe Nicolae al României, alături de soţie.
La ora 12.57, a pornit o procesiune militară și religioasă de la Catedrala istorică Episcopală și Regală la Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală, militari ai brigăzii 30 Gardă purtând sicriul regal, crucea din lemn și coroana de flori.
Ceremonia îngropării în Pridvor, la care au participat doar membrii Familiei Regale române, a început la ora 13.10.
Au fost trase 21 de focuri de armă, iar Muzica Militară a intonat Imnul Național (prima strofă și refrenul) și Imnul Regal (prima strofă și refrenul). La final, s-a auzit semnalul din trompetă "Stingerea".
La final, Custodele Coroanei a ieşit din Catedrală cu stindardul Reginei-mamă împăturit și l-a dat în grijă Aghiotantului Regal. Stindardul va fi expus ulterior în Muzeul Regal de la Săvârșin.
În tot acest timp, publicul a avut acces atât în parcul Catedralei istorice, cât și pe platforma din fața Noii Catedrale.
***
Sicriul Reginei Elena a fost depus vineri în Catedrala istorică Episcopală și Regală.
În intervalul orar 12.45 - 16.00, cortegiul funerar s-a deplasat vineri până la Curtea de Argeș, pe același traseu pe care a fost adus și Regele: ruta Chitila (ora 13.00), Titu (ora 13.45), Găești (ora 14.10), Topoloveni (ora 14.40), prin centrul municipiului Pitești (intrare în oraș la ora 15.05) și prin centrul municipiului Curtea de Argeș (intrare în oraș la ora 16.00). Cortegiul funerar nu se va opri de-a lungul călătoriei, dar va încetini viteza în localități.
La 37 de ani de la deces, osemintele Reginei- Mamă Elena a României au fost repatriate vineri, la 71 de ani de la plecarea, în 1947, în cel de al treilea exil produs la presiunea sovieticilor instalați la putere, prin abuz, în România.
Regina Elena a murit la Lausanne, în ziua de 29 noiembrie 1982, timp în care țara noastră se afla sub dictatura comunistă. Ea a fost înmormântată atunci la cimitirul Boix-de-Vaud din Lausanne.
Mama Regelui Mihai se va alătura suveranilor României moderne și va fi înhumată, așa cum și-a dorit, alături de fiul său, la Mănăstirea Curtea de Argeș.
În anii '40, mama regelui Mihai a salvat sute de mii de oameni de furia naziştilor pentru ca apoi să se opună abuzurilor ocupației sovietice.
Ceremoniile de la Curtea de Argeș vor începe la ora 16:00.
Sâmbătă, publicul se va putea reculege și închina la catafalcul Reginei Elena de la ora 8:00 la ora 10:00.
Nu vor putea fi depuse flori în catedrală, în jurul catafalcului. Florile vor fi așezate în scuarul din fața Noii Catedrale Arhiepiscopale și Regale (de la intrarea în mânăstire). Majestatea Sa Margareta roagă pe toți cei care doresc să aducă o floare, un buchet sau o coroană să aleagă doar flori albe, pentru a simboliza seninătatea și bunătatea Reginei-Mamă.
La ora 12:00, va fi oficiată slujba de înmormântare, în Catedrala istorică Arhiepiscopală și Regală. Publicul va avea acces în parcul catedralei.
La ora 12:40, sicriul, purtat pe umeri de militari ai Brigăzii de Gardă Mihai Viteazul, va fi dus la Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală unde, la ora 13:00, va avea loc ceremonia de reînhumare. Publicul va avea acces pe platforma din fața Noii Catedrale.
O carte de condoleanțe este la dispoziția publicului la Palatul Elisabeta, până în ziua de luni, 21 octombrie 2019. Condoleanțele pot fi transmise online prin mesaje la www.romaniaregala.ro.
Toți cei care doresc să aprindă lumânări și să depună flori ca omagiu față de Regina-Mamă Elena, pot să o facă în fața Palatului Elisabeta din București sau la Curtea de Argeș, în fața Noii Catedrale Arhiepiscopale și Regale. Majestatea Sa Margareta roagă pe cei care vor aduce flori să aleagă doar flori albe, ca omagiu adus Reginei-Mamă Elena.
Familia Regală a anunțat doliu pentru zilele de 18, 19 și 20 octombrie 2019.
Un act de dreptate istorică:Regina Elena, repatriată după 71 de ani de la exilul impus de sovietici
Osemintele Reginei-Mamă Elena au fost repatriate vineri, cu onoruri militare, în prezența reprezentanților tuturor cultelor religioase și a familiei regale.
La ora 7 (ora României), de la Aeroportul Geneva a decolat avionul militar "Spartan", aparținând Forțelor Aeriene Române. Aeronava care a adus din Elveția în România sicriul cu osemintele Reginei-Mamă Elena. Sicriul drapat cu stindardul Reginei-Mamă a fost urcat la bord cu onoruri militare.
La ora 11.45, aeronava care a adus sicriul cu rămășițele pământești ale Reginei-mamă Elena din Elveția în România a aterizat pe Aeroportul Internațional Otopeni iar cortegiul funerar a plecat de la Aeroportul Internațional Otopeni la Palatul Elisabeta.
Între orele 12.00 - 12.45, sicriul a fost depus la Sala Regilor de la Palatul Elisabeta, unde Familia Regală se va reculege la catafalc.
Principesa Margareta a spus că dorește ca, în mod simbolic, "sicriul Reginei Elena să plece către Curtea de Argeș de la Palatul Elisabeta, locul pe care, la 30 decembrie 1947, Regina-Mamă și Regele Mihai au fost forțați să-l părăsească. Se închide astfel un cerc al istoriei, deschis dureros acum 71 de ani".
Președintele Klaus Iohannis spune că repatrierea Reginei Mamă Elena reprezintă un act de dreptate istorică, un gest de recuperare identitară și de patriotism civic.
Klaus Iohannis consideră că organizarea acestui eveniment național arată că poporul român își respectă istoria și pe cei care au contribuit la devenirea României de astăzi.
Preşedintele subliniază că Regina Mamă Elena reprezintă "un puternic simbol de demnitate, onoare și curaj și un reper deosebit de conduită morală în întunecatul secol XX", iar aducerea acasă, lângă fiul ei, Regele Mihai I, este nu doar un act de dreptate istorică și demnitate, ci un demers necesar pentru recuperarea și întregirea valorilor României contemporane.
"În perioade tulburi și crude pe care le-a traversat țara noastră, Regina-Mamă a dat dovadă de tărie de caracter și claritate morală. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Regina-Mamă s-a implicat cu hotărâre pentru salvarea evreilor și romilor persecutați, suferinzi și chinuiți. Pentru rolul său direct și abnegația cu care i-a ocrotit pe cei asupriți, Regina-Mamă Elena a primit postum titlul de „Drept între popoare”.
Perioadele exilului pe care le-a traversat nu au reușit să o îndepărteze sufletește de România, rămânând alături de fiul ei, Regele Mihai I, și de poporul român.
Alături de Mihai I, Regina-Mamă Elena s-a opus atât abuzurilor regimului de inspirație fascistă, cât și celui de inspirație sovietică și a susținut ferm principiile democrației autentice.
Martoră a unor vremuri frământate, Regina a rămas fidelă valorilor europene înrădăcinate puternic astăzi în societatea românească, condusă de credința că eforturile de a se opune acțiunilor extremiste și iraționale nu vor fi în zadar.
Societatea românească trebuie să aibă grijă ca moștenirea Reginei-Mamă Elena, simbol al României europene, să nu se piardă, să fie cinstită și onorată cum se cuvine, prezervată și transmisă generațiilor viitoare, mai ales de acum înainte, când Regina a revenit acasă", a transmis preşedintele Klaus Iohannis.
Regina Elena, martora prăbușirii României: „Îmi îngheţa sângele în vine de câte ori auzeam de cruzimile de nedescris”
Istoria se întoarce acasă. La finele acestei săptămâni, la Curtea de Argeş, Regina Elena se va alătura suveranilor României moderne în incinta mănăstirii. În anii '40, mama regelui Mihai a salvat sute de mii de oameni de furia naziştilor, s-a opus abuzurilor ocupaţiei sovietice care a urmat şi a încercat din răsputeri, alături de fiul ei, să păstreze ţara în lumea liberă. Digi24 vă spune în această săptămână povestea Elenei, regina uitată a României.
Regina-Mamă Elena a înfruntat alături de Regele Mihai primii ani ai ocupaţiei sovietice. Stalin a amânat 3 săptămâni semnarea armistiţiului cu România, perioadă în care Armata Roşie a continuat să ia prizonieri mii de militari. Dar nici după 12 septembrie 1944, atitudinea sovieticilor nu s-a schimbat substaţial. Uniunea Sovietică a luat în stăpânire România şi a început instaurarea violentă a comunismului.
1944 | Din ghearele lui Hitler, în colții URSS
La 23 august 1944, Stalin a primit o veste proastă de la Bucureşti. Când Armata Roşie a intrat în Bucureşti, datorită Regelui Mihai, ţara avea un guvern legitim, anti-hitlerist, în frunte cu generalul Constantin Sănătescu. România nu putea fi tratată ca o ţară ocupată. Dar în cele 6 luni în care Moscova a făcut presiuni pentru a impune un guvern pro-sovietic la Bucureşti, miniştrii cabinetelor Sănătescu şi Rădescu erau acuzaţi fals că sunt fascişti, iar românii, în general, că nu sprijină suficient efortul de război contra naziştilor. Vociferările celor câteva sute de comunişti români nu ar fi avut efect dacă România nu ar fi fost copleşită de circa jumătate de milion de soldaţi sovietici în timp ce armata ei lupta în Vest.
Octombrie 1944 | Churchill cedează România lui Stalin
În mijlocul jafurilor, violurilor, abuzurilor de tot felul, Regina Elena şi-a asumat misiunea teribilă de a negocia cu ocupanţii sovietici îmblânzirea situaţiei, dar şi pe ceea de a cere ajutor anglo-americanilor. Din păcate, în octombrie 1944, premierul britanic, Churchill, la masă cu Stalin, a rezumat pe un şerveţel împărţirea Europei după război. La schimb cu Grecia, România urma să aparţină URSS în proporţie de 90%. În fapt, va deveni o altă republică sovietică.
Martie 1945 | Instalarea guvernului pro-sovietic
În februarie 1945, adjunctul ministrului de externe sovietic, Andrei Vîşinski, a ajuns din nou la Bucureşti, plictisit de ineficienţa agenţilor sovietici Ana Pauker, Vasile Luca, a şefului PCR, Gheorghiu Dej, de a răsturna guvernul Majestăţii Sale. A fost surprins să vadă că Mihai I nu ceda nici când l-a ameninţat personal. Regele chiar l-a întrebat ironic: "Şi cine, mă rog, e Groza?". Vîşinski avea însă arme mai puternice decât să bată cu pumnul în masă. Transilvania de Nord, eliberată de români, se afla sub administraţie sovietică. Iar apoi, pe bază de manual NKVD, Andrei Vîşinski, a început să orchestreze o lovitură de stat. Tancurile sovietice defilau ostentativ prin Bucureşti.
Regina Elena, martora prăbușirii României
Regina Elena asistă la unele dintre discuţiile dintre Rege şi liderii politici democraţi. Se sfătuieşte cu diplomaţi şi vechi prieteni. Se teme pentru viaţa fiului ei. Ţărănistul Iuliu Maniu, liberalul Dinu Brătianu, şi apropiaţii lor, au refuzat categoric ideea Regelui de a abdica în loc să îl desemneze pe omul sovieticilor, Petru Groza, premier.
1945 | Guvernul Groza contra românilor
Dar comunizarea ţării a început chiar în România monarhică, deşi guvernul învestit la 6 martie 1945 nu avea alt scop decât să organizeze alegeri libere.
1945 | Guvernul Groza contra românilor
Claudiu Secașiu, istoric, cercetător CNSAS: Scopul urmărit de comunşti, imediat după actul de la 6 martie 1945, a fost unul clar de la început. Aceştia doreau să-şi asigure controlul absolut asupra societăţii. Controlul presupunea, în primul rând, lichidarea opoziţiei pe care a urmărit-o sistematic prin procesele intentate fie unor reprezentanţi ai partidelor istorice, dar şi ai Casei Regale.
August 1945 | Regele Mihai intră în grevă
De îndată ce Regele Mihai a sesizat o înăsprire a atitudinii anglo-americane faţă de sovietici, graţie preşedintelui Truman şi a mesajului Conferinţei de la Potsdam din august 1945, a cerut ajutor în Occident şi i-a cerut lui Petru Groza să demisioneze. Cum acesta a refuzat, Regele a intrat în grevă, refuzând să mai promulge decretele unui cabinet nelegitim.
1945 | Regele, amenințat cu ospiciul și arestul
Elena Tănase, jurnalist Digi24: Refuzul Regelui Mihai de a mai promulga decretele teribile ale guvernului pro-sovietic Petru Groza însemnau nu numai presiuni, ci şi ameninţări directe. Regele Mihai şi Regina Elena locuiau în vechea lor casă de pe bulevardul Kiseleff, acea Casă Nouă din spatele Palatului Regal fiind distrusă de bombardamentele naziştilor. Aici au fost vizitaţi de un intermediar din partea guvernului comunist.
Regina Elena, martor cheie al grevei regale
Iată ce scrie Regina Mamă în jurnal: "Mihai a insistat să fiu şi eu prezentă ca să nu se spună că îl influenţez. "Fac apel la Alteţa dvs. ca mamă a Regelui", a spus generalul Răşcanu, "să îl salvaţi de pericolul care îl ameninţă. Dacă nu îşi retrage cererile către America şi Anglia, vă avertizez că guvernul îl va declara iresponsabil de acţiunile lui. O să îl închidă într-un ospiciu şi o să poată să îl ţină acolo mulţi ani". Ştiam că pentru ei este floare la ureche să îşi pună în aplicare ameninţările. Dar am răspuns că n-am să încerc niciodată să îl conving pe Rege să acţioneze împotriva convigerilor lui".
Ianuarie 1946 | Aliații „promit" alegeri libere
Mihai şi Elena au mai rămas în casa din Kiseleff numai câteva săptămâni, s-au mutat la Foişor, pe domeniul Peleş unde se simţeau mai în siguranţă. Greva regală s-a încheiat în ianuarie 1946. Regele Mihai a fost înfrânt de pasivitatea anglo-americanilor. Dar în pofida violenţelor comuniste de toate felurile şi a falsificării cu circa 70% a scrutinului, PNŢ şi PNL tot au reuşit să aibă deputaţi în Parlament:
1946 | Și Ilie Lazăr, erou al Unirii, e arestat
Ionut Gherasim, nepotul lui Ilie Lazăr: Comuniştii au încercat să îl împiedice pe Ilie Lazăr să participe în acele alegeri. Ilie Lazăr era perceput în Maramureş ca un al doilea Pintea, se lupta neîncetat, imediat din momentul 1944 până în 1946, s-a luptat pentru drepturile maramureşenilor şi drepturile românilor de acolo împotriva comuniştilor. I-au înscenat şi l-au arestat, 7 luni de zile interzicându-i să mai participe la alegeri. Şi atunci Iuliu Maniu a avut geniala idee să o pună pe listă, pe Mara Lazăr, soţia lui, care a apărut pe buletinul de vot cu numele Mara Ilie Lazăr. Şi principalul ei contracandidat în alegeri a fost Constantin Parhon. Ştiţi cu cât a câştigat? Cu 93%.
200.000 deținuți politic în anul electoral 1946
Dar în manevrele oamenilor politici care făcuseră Marea Unire au fost anihilate de un mecanism dictatorial copleşitor. În vara lui 1946, Regina Elena scria în jurnal că sunt arestate politic 200.000 de persoane, de patru ori mai multe decât în vremea dictaturii militare a lui Ion Antonescu.
"Îmi îngheţa sângele în vine de câte ori auzeam de cruzimile de nedescris aplicate unor deţinuţi, mulţi dintre ei oameni pe care îi cunoşteam - ofiţeri, avocaţi, ingineri, secretari, negustori, chiar şi tinere a căror singură crimă fusese aceea că au cunoscut pe cineva detestat de comunişti. Una dintre doamnele mele de onoare mi-a spus: "Vă implor să nu-mi spuneţi niciodată nimic secret sau important. Dacă mă ridică şi mă torturează, n-am să pot suporta şi am să vorbesc". Tot timpul mă obsedează gândul că vom fi şi noi arestaţi," scria Regina-Mamă în jurnal.
Comunismul a început prin falsificarea voturilor
În ciuda tuturor apelurilor Regelui Mihai şi ale Reginei-Mamă Elena către anglo-americani, sovieticii şi-au impus în România punctul de vedere. La 30 decembrie 1947 au înfiinţat Republica Populară Română.
Un destin personal dramatic
Viaţa Reginei-mamă Elena a fost marcată de drame. În anii ’40, mama regelui Mihai a salvat sute de mii de oameni de furia naziştilor, s-a opus abuzurilor ocupaţiei sovietice care a urmat şi a încercat din răsputeri, alături de fiul ei, să păstreze ţara în lumea liberă. Umilită și despărțită de fiu, Elena a fost silită să plece în exil la Florenţa.
Născută la 2 mai 1896, ca principesă de Grecia şi Danemarca, soţia lui Carol al II-lea şi mama regelui Mihai, Elena a crescut în ţara natală şi a fost educată în sistemul de învăţământ britanic, la Seaford şi Eastbourne. În 1913, vremurile încep să fie potrivnice familiei din care făcea parte. Bunicul său, George I, la capătul unei domnii de 50 de ani, este asasinat iar pe tron ajunge tatăl Elenei, Constantin, scrie descopera.ro.
Prinţesa Elena s-a căsătorit cu principele moştenitor al României, viitorul rege Carol al – II-lea, la Atena, pe 10 martie 1921. Mai apoi, au călătorit cu vaporul până la Constanţa, unde îi aşteptau regele, regina, nenumărate oficialităţi şi o mare mulţime.
Cazaţi temporar într-un mic apartament la Cotroceni, cei doi tineri s-au mutat după câteva săptămâni la Castelul Foişor, cea mai veche clădire de pe domeniul Peleş. Peste un an vor primi cadou o vilă elegantă pe bulevardul Kiseleff din Bucureşti.
Pe 25 octombrie 1921 a venit pe lume fiul lui Carol şi al Elenei, botezat Mihai. În 1922, Principesa a petrecut luni întregi în Grecia, luând cu ea şi copilaşul. Tatăl ei era grav bolnav. Astfel de situaţii puteau fi frecvente în familiile regale, dar mariajul dintre Carol şi Elena nu a rezistat. La finele lui 1925, principele renunţă la tron şi rămâne în străinătate cu amanta, Elena Lupescu.
Prin Actul de Succesiune din ianuarie 1926, Parlamentul aprobă decizia regelui Ferdinand ca Mihai să îi urmeze la tron. După moartea Regelui Unirii, la 20 iulie 1927, Mihai în vârstă de 5 ani şi 9 luni, devine rege sub o Regenţă, iar Elena poartă numele de Principesă-Mamă, dat fiind că Regina-Mamă era în continuare Regina Maria.
Pe 8 iunie 1930, Carol al II-lea își începe domnia
Politic, însă, Regenţa nu făcea faţă situaţiei, ceea ce a pavat drumul revenirii la tron a lui Carol al II-lea, în iunie 1930.
Proclamat Rege, Carol al -II-lea şi-a încălcat ambele promisiuni făcute liderului ţărănist, ardeleanul Iuliu Maniu, anume să facă parte din Regenţă, nu să îşi detroneze fiul, şi mai ales să nu o aducă în ţară pe iubita lui, Elena Lupescu. Politicienii sperau într-o refacere a căsătoriei dintre părinţii Regelui Mihai, Elena s-a declarat de acord de dragul stabilităţii ţării, dar ideea nu a funcţionat, informează Digi24.
Principesa-mamă era umilită în fiecare zi
Până şi decretul semnat de Carol al II-lea care o numea Majestate, cuprindea o ofensă: fostul soţ îi interzicea titlul de Regină. Până la urmă, Elena a fost silită să plece în exil la Florenţa. Seara târziu, a fost condusă la gară de şeful Poliţiei, Nicolescu, un om de modă veche, stânjenit că i se ordonase să o urce în tren de pe un peron cu luminile stinse, ca nu cumva românii obişnuiţi să o salute.
Vreme de aproape 8 ani, Mihai şi-a vizitat mama în străinătate de două ori pe an câte o lună, sub supravegherea strictă a doi aghiotanţi de la Bucureşti. Respectivii primeau ordine ferme, deseori abuzive, de la Carol al II-lea, aşa încât şi principesa-mamă şi fiul ei să nu uite vreo clipă cine este şeful.
Odată cu abdicarea lui Carol al II-lea, dictatorul Ion Antonescu i-a cerut să se întoarcă în țară, Elena revenind în septembrie 1940 în România și primind titlul de Regină mamă și apelativul Majestate. Ea a devenit cel mai apropiat consilier și confident al Regelui Mihai.
Puterea în stat era deținută în totalitate de Ion Antonescu, care în prima parte a guvernării sale a dezlănțuit un genocid împotriva minorității evreiești, dar Regina Elena a reușit să salveze sute de oameni, meritul fiindu-i recunoscut mai târziu de Institutul Yad Vashem, care i-a conferit titlul de „Drept între popoare'.
La 71 de ani de la plecarea în exil, Regina Elena s-a întors acasă
Regina Mamă a murit la Lausanne în ziua de 28 noiembrie 1982. În ultimele momente din viața ei i-au fost alături Mihai, Ana, nepoatele ei, dar şi alte rude şi membri ai famililor regale europene.
După lungi negocieri cu autoritățile elvețiene, Casa Regală a reușit abia acum să repatrieze trupul Reginei Mamă Elena, împlinind astfel una din marile dorințe ale Regelui Mihai, la aproape 2 ani de la moartea sa.
