Pe aceeași temă
Primul termen al procesului va avea loc vineri, 2 iulie. Cererea a fost înregistrată la Secţia a IX-a contencios administrativ de la Curtea de Apel Bucureşti pe 17 iunie şi are ca obiect "anulare act administrativ - hot. nr. 36/16.06.2021", relatează Agerpres.
Pe 16 iunie, deputaţii şi senatorii au votat proiectul de hotărâre privind revocarea Renatei Weber de la conducerea instituţiei Avocatul Poporului.
S-au înregistrat 247 de voturi „pentru”, 32 „împotrivă”, iar un parlamentar nu a votat.
În cererea de revocare, formulată de PNL, USR şi UDMR, se arăta că Avocatul Poporului, Renate Weber, a acţionat cu depăşirea competenţelor legale, având drept consecinţă nerespectarea legii de organizare şi funcţionare a instituţiei şi a Constituţiei.
Cele trei partide din coaliţie au reclamat faptul că Renate Weber nu a transmis Parlamentului şi Guvernului raportul special şi recomandările privind problemele de sistem constatate în cazul crimelor de la Caracal, încălcând atribuţia prevăzută la articolul 5 din legea de funcţionare şi nu şi-a îndeplinit, prin activitatea derulată în 2020, rolul şi obligaţiile legale în domeniul apărării, protecţiei şi promovării drepturilor copilului.
De asemenea, în cerere se menţionează că Avocatul Poporului "nu a întreprins nicio acţiune şi anchetă proprie şi nu a formulat recomandări proprii pentru implementarea Hotărârii Camerei Deputaţilor privind concluziile şi măsurile comisiei de anchetă referitoare la situaţia copiilor dispăruţi".
PNL, USR şi UDMR îi reproşează Renatei Weber şi "declanşarea mecanismului naţional privind prevenirea torturii cu privire la unităţile sanitare care tratează pacienţi cu COVID-19, sub aspectul monitorizării acestora fără temei concret".
"În fapt, mecanismul de monitorizare a fost instituit fără a se comunica unităţilor sanitare actul administrativ care a stat la baza declanşării procedurii de monitorizare. Avocatul Poporului a indus o stare de confuzie cu privire la acţiunea sa, acest fapt fiind de natură să afecteze grav buna funcţionare a sistemului sanitar, în ansamblul său, infrastructura critică a statului în perioada stării de urgenţă şi, ulterior, în perioada stării de alertă. (...) Mai mult, niciunde în dispoziţiile legii nu este stipulată atribuţia Avocatului Poporului de a dispune unităţii sanitare îndeplinirea obligaţiei de a afişa procedura de derulare "de spital aflat sub monitorizarea Mecanismului Naţional pentru prevenirea Torturii", se menţionează în document.
În cerere se mai afirmă că Renate Weber a încălcat grav Constituţia prin "acţiuni sau inacţiuni care au afectat buna funcţionare a sistemului sanitar prin starea de temere legitimă creată asupra personalului medical prin declanşarea Mecanismului naţional de prevenire a torturii în privinţa spitalelor care tratează bolnavi COVID-19".
