Pe aceeași temă
Standard & Poor’s (S&P), ar putea revizui în scădere rating-ul de țară al Ungariei ceea ce ar duce la micsorarea increderii investitorilor straini.Calificativul țării se află sub supraveghere și ar fi o decizie similară cu cea luată de companiilor Fitch şi Moody's, alte două mari agenţii de evaluare financiară. Astfel, Ungaria, care are datorii însumând 73% din PIB, ar putea fi următorul stat UE care intră în colaps.
Sub "BBB-" pleacă investitorii
S&P va lua, probabil, în luna noiembrie o decizie privind calificativul actual "BBB-" al Ungariei, potrivit unui comunicat al agenţiei.
Motivul acestei scăderi de rating se datoreaza politicilor „previzibile“ ale Ungariei: introducerea de taxe speciale pe diverse sectoare ale economiei și forţarea băncilor să accepte cursuri de schimb mai mici la returnarea creditelor ipotecare. Acestea au un impact negativ asupra țării într-o perioadă de deteriorare a situaţiei economiei mondiale.
Premierul Ungariei, Viktor Orban, le cere, cu toate acestea, investitorilor străini să nu abandoneze Ungaria fiindcă este singura țară, pe lângă Suedia, potrivit premierului, care a reușit să-și scadă deficitul bugetar, potrivit unui raport al Comisie Europene (CE).
„Banii îi avem. Ne vom plăti toate datoriile“, a spus Viktor Orban, după o emisiune de obligațiuni de stat care s-a soldat cu un eșec, notează Adevărul." Ungaria își va rezolva singură problema deficitului bugetar", despre care Comisia Europeană a avertizat că nu trebuie să mai crească, sustine Orban.
CE estimează că în 2012 Ungaria va avea o creștere economică de 0,5%, iar deficitul bugetar al țării, dacă întrunește condițiile, va fi de 2,9%, ceea ce ar fi o premieră pentru țară.
"Rezolvarea deficitului bugetar vine în formula concedierilor masive în sectorul bugetar și creșterea taxelor. Așa vrea premierul ungar să-și scoată țara cu bine din criză", comentează ,,Die Welt“.
Acest lucru va ajuta la găsirea banilor pentru plătirea unui credit luat de la Uniunea Europeană în valoare de 2 miliarde de euro. În această privință, Orban a spus că ,,Ungaria dă înapoi UE, în noiembrie, 2 miliarde de euro. Suntem de încredere“ și a reproşat UE că lipsa unei conduceri politice a provocat criza actuală, fără să precizeze la cine anume se referă.
Ungaria nu mai vrea ajutor de la FMI
Premierul ungar a rugat băncile investitoare străine, cum sunt Goldman Sachs şi HSBC să nu părăsească Ungaria.
„Avem nevoie de aceste bănci aici. Altfel vom avea probleme“. Declaraţia vine în contextul în care mai multe bănci de investiţii (Commerzbank, Societé Générale şi HSBC) au anunţat că-şi vor reevalua prezenţa în Europa de Est şi că vor să se concentreze pe piețele țărilor lor de proveniență.
| Vrem ca, pe teremen lung, Ungaria să adere la zona euro. Dar lecţiile primite de la Grecia şi Italia ne arată că aderarea prea devreme poate provoca adevărate tragedii. |
|---|
| Viktor Orban |
Totuși, investitorii sunt sceptici după ultimele informații lansate de S&P, Fitch și Moody’s, mai ales că premierul a declarat că țara nu va adera la zona euro decât în momentul în care va fi capabilă să concureze cu celelelate state membre.
,,Vrem ca, pe teremen lung, Ungaria să adere la zona euro. Dar lecţiile primite de la Grecia şi Italia ne arată că aderarea prea devreme poate provoca adevărate tragedii“, a explicat premierul ungar, Viktor Orban, citat de Adevărul.
Ungaria a încheiat în 2008 un acord de împrumut cu Fondul Monetar Internaţional pentru a evita intrarea în încetare de plăţi în contextul crizei financiare. Premierul Viktor Orban, care a preluat postul anul trecut, a refuzat un nou acord cu Fondul, pentru a avea mai multă libertate ca să poată urma unele politici "neortodoxe" de reducere a îndatorării ţării, potrivit Bloomberg.
Premierul dă lecții de economie
La Universitatea de Vară „Tusványos”, "premierul ungar a dat lecții de politică economică", după cum comentează publicatia Foreign Policy România. "Deși situația propriei țări este neagră, Orban și-a făcut timp să țină un discurs antiglobalizare".
Premierul ungar a prezentat la Tuşnad, în faţa a aproximativ două mii de simpatizanţi, „o viziune proprie asupra iminenţei sosirii unei noi ere în istoria omenirii - în care state considerate până atunci puternice vor deveni slabe, iar cele slabe vor prinde puteri“.
Premierul ungar a susținut că vede un rol nou al statului în noua orânduire mondială care va veni: acela de organizator al economiei şi al „noii societăţi bazate pe muncă”, ce va înlocui actuala „societate risipitoare a bunăstării, a consumului fără acoperire”.
Premierul ungar şi-a repetat de mai multe ori teza potrivit căreia „fără o naţiune puternică nu se poate construi un stat puternic”, afirmând că „Europa priveşte cu invidie şi cu admiraţie spre Ungaria, care a pornit deja pe acest drum, înregistrând şi primele succese".
Motivele de invidie pentru Europa: „Ungaria a dat prima răspunsurile corecte la provocările care apar odată cu schimbarea de regim mondial”, iar statele europene „încep să recunoască, rând pe rând, că deciziile guvernului de la Budapesta au fost cele corecte”, încercând chiar să le imită.
Exemplele date de Orbán în susţinerea tezei sale: impozitarea băncilor, taxa de criză impusă multinaţionalelor, naţionalizarea pilonului doi de pensii, precum şi legea media – aceasta din urmă folosind, crede premierul ungar, ca model pentru Londra pentru elaborarea legii britanice a presei după scandalul din trustul Murdoch. Iar şirul succeselor guvernului Fidesz nu se opreşte aici: ar mai fi acordarea cetăţeniei ungare etnicilor maghiari din afara graniţelor Ungariei, scăderea datoriilor publice, noua constituţie ungară, eforturile vizând oprirea tendinţelor demografice negative. (...)
