Pe aceeași temă
„În continuarea demersurilor întreprinse în susținerea Ucrainei ca urmare a războiului ilegal de agresiune declanșat de Federația Rusă împotriva acestui stat, autoritățile române au aprobat, la cel mai înalt nivel, ca România să formuleze o cerere de intervenție în procedurile inițiate de Ucraina împotriva Federației Ruse la Curtea Internațională de Justiție (CIJ), la 26 februarie 2022, având ca obiect un diferend referitor la interpretarea, aplicarea și îndeplinirea obligațiilor prevăzute în Convenția ONU privind prevenirea și reprimarea crimei de genocid din 1948”, se arată în comunicatul MAE.
Ministerul precizează că acest demers al României de a interveni în procesul menționat are loc la solicitarea expresă a părții ucrainene, transmisă de ministrul afacerilor externe ucrainean Dmytro Kuleba omologului român Bogdan Aurescu cu ocazia vizitei pe care ministrul ucrainean a efectuat-o la București, la 22 aprilie 2022.
„În contextul acestor proceduri, România se va coordona cu alte state care au luat o decizie similară și va colabora strâns cu reprezentanții Ucrainei implicați în procedurile din fața CIJ. Decizia autorităților române a fost comunicată de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu colegilor europeni și omologului ucrainean, în cadrul reuniunii Consiliului Afaceri Europene, care s-a desfășurat la Bruxelles, la 16 mai 2022, ca expresie a susținerii constante și principiale a autorităților de la București pentru cauza Ucrainei”, transmite MAE.
Ministerul de Externe spune că decizia României „reflectă poziția constantă a țării noastre în favoarea valorificării instrumentelor și instituțiilor de drept internațional în sprijinul menținerii și restabilirii păcii și securității internaționale, precum și încrederea necondiționată în rolul fundamental al CIJ ca promotor al justiției internaționale.”
Context:
La 26 februarie 2022, Ucraina a depus cererea de inițiere a procedurilor contra Federației Ruse la CIJ, având ca obiect un diferend referitor la interpretarea, aplicarea și îndeplinirea obligațiilor prevăzute în Convenția din 1948 privind prevenirea și reprimarea crimei de genocid.
Ucraina a reclamat faptul că Federația Rusă a invocat, în mod fals, comiterea unor acte de genocid în regiunile Lugansk și Donețsk, pentru a justifica recunoașterea așa-numitelor R.P. Donețsk și R.P. Lugansk, precum și pentru a desfășura o operațiune militară specială împotriva Ucrainei. În baza acestor acuzații false, Federația Rusă este angajată, în prezent, într-un proces de invazie militară a Ucrainei, care are ca efecte încălcări grave și pe scară largă ale drepturilor omului și dreptului internațional umanitar.
Printr-un Ordin din data de 16 martie 2022, Curtea a indicat măsuri provizorii/conservatorii, prin care a stabilit în sarcina Federației Ruse obligația de a suspenda imediat operațiunile militare începute la 24 februarie 2022, pe teritoriul Ucrainei, precum și de a se asigura că unități militare sau neregulate pe care Federația Rusă le-ar direcționa sau sprijini, precum și orice organizații sau persoane care ar fi supuse controlului sau conducerii sale, nu fac niciun demers de continuare a operațiunilor militare. De asemenea, Ordinul prevede că ambele părți se vor abține de la orice acțiune care ar putea agrava sau extinde disputa supusă Curții sau care ar face mai dificilă soluționarea acesteia.
Printr-un Ordin din data de 23 martie 2022, CIJ a indicat 23 septembrie 2022 ca termen pentru depunerea Memoriului Ucrainei, respectiv 23 martie 2023 ca dată limită pentru depunerea Contra-memoriului Federației Ruse.
Conform regulilor prevăzute în Statutul Curții Internaționale de Justiție, dacă o cauză pare să implice interpretarea unei convenții multilaterale la care alte state decât cele implicate în dispută sunt părți, Grefierul trebuie să notifice aceste state, iar orice stat notificat are dreptul să intervină în proceduri.
România (precum și celelalte state părți la Convenția privind prevenirea și reprimarea crimei de genocid) a primit din partea Grefei CIJ o notificare privind faptul că procedurile inițiate de Ucraina par a ridica probleme de interpretare a acestei Convenții, statele părți respective putându-se prevala de posibilitatea de a interveni în speță.
Declarația de intervenție, care poate fi formulată înainte de data fixată pentru deschiderea procedurilor orale privind disputa în cauză, implică anumite proceduri suplimentare din partea statului intervenient.
