Pe aceeași temă
Ministerul Afacerilor Europene va trimite, luni, Comisie Europene (CE) documentele prin care va explica modificările aduse sistemului de achiziții publice, alături de două scrisori explicative, în ideea ca țara noastră să poată relua transmiterea facturilor pentru decontarea cheltuielilor din cadrul proiectelor finanțate din fonduri UE.
Luni este ultima zi în care România trebuie să transmită aceste informații, altfel decontarea cheltuielilor pentru proiectele finanțate cu ajutorul fondurilor UE va fi din nou blocată.
„În această după-amiază vom transmite Comisiei Europene documentele referitoare la modificările aduse sistemului de achiziții publice, dar și a modului în care va fi tratat de acum înainte conflictul de interese“, a declarat luni, după întâlnirea cu reprezentanții FMI, Leonard Orban, ministrul afacerilor europene.
Leonard Orban a adăugat că nu ştie dacă vor fi deblocate rambursările pe proiecte europene după acest demers.
„Nu știu ce hotărâre va lua Comisia Europeană, însă documentele vor fi atent analizate și, probabil, se vor cere informații suplimentare. Sperăm ca la sfârșitul lunii noiembrie, începutul lui decembrie, să putem relua transmiterea cererilor de decontare la Bruxelles“, a spus Orban.
Blocarea facturilor spre decontare la UE
În luna iulie, preşedintele Traian Băsescu a cerut Guvernului să nu mai trimită la Bruxelles facturile pentru decontarea cheltuielilor făcute pentru proiectele finanţate din fondurile UE și să fie verificate toate proiectele care au apelat la sistemul de achiziții publice si pentru că s-au constatat nereguli în ceea ce privește sistemul de achiziții publice. Neregulile au fost sesizate de CE în ceea ce privește una din anexele Programului Operațional Regional, care a avut un buget total alocat de 4,4 miliarde euro.
Această procedură de sistare a rambursărilor a oprit o sumă de 5 milioane de euro să intre zilnic în bugetul României după ce numai în luna iunie UE a rambursat 110 milioane de euro.
Președintele Băsescu a justificat atunci cererea sa prin faptul că dacă auditul financiar al CE descoperea nereguli în derularea unui proiect bazat pe fonduri europene, CE ar fi retras toate fondurile alocate acelui proiect și nu ar mai fi plătit facturile trimise déjà. Or, dacă neregulile ar fi descoperite doar de autoritățile române, atunci s-ar retrage fondurile alocate proiectului respectiv, dar ar fi realocate altui proiect, astfel încât sumele totale alocate României ar rămâne intacte.
„Din acest motiv, cred că măsura pe care a dispus-o premierul, de a se verifica implementarea tuturor proiectelor aprobate şi a nu se trimite facturi la Bruxelles, este corectă şi necesară“, a concluzionat atunci președintele Băsescu.
La câteva luni după această hotărâre, ministrul Orban și-a asumat răspunderea pentru a imbunatati sistemul de achiziții publice bazat pe fonduri europene și a promis simplificarea procedurilor.
FMI: Fondurile europene sunt cel mai important element al strategiei de creştere economică în 2012
Măsurile care trebuie luate de către Guvern pentru a debloca aceste rambursări sunt cu atât mai importante cu cât, conform recomandărilor Fondului Monetar Internațional, pentru ca România să atingă creșterea economică pe 2012 stabilită de comun accord cu FMI, absorbția fondurilor europene este cel mai important element al strategiei economice.
„Suntem perfect de acord că absorbţia fondurilor europene este de o importanţă crucială. Este cel mai important element pentru strategia de creştere economică pentru anul viitor. Din cauza contextului economic foarte nesigur, aceste proiecte de investiţii finanţate din fonduri europene, ar putea fi un important motor de creştere“, a afirmat oficialul FMI, Jeffrey Franks.
Scandalul declanşat după auditul Comisiei Europene care a dus la blocarea fondurilor europene
Auditul financiar al CE a descoperit, în primăvara acestui an, o serie de nereguli privind utilizarea fondurilor europene destinate proiectelor derulate în mai multe judeţe şi a decis suspendarea fondurilor pentru România. Proiectele făceau parte din Programul Operaţional Regional.
În urma acestui fapt, Ministerul Dezvoltării Regionale (MDRT) a efectuat un control asupra tuturor celor 124 de proiecte din cadrul Programului Operațional Regional și a propus penalizări de 180 milioane de lei.
„La cererea Comisiei Europene, în perioada iulie-august 2011, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Autoritatea de Audit (Curtea de Conturi - n.r.) şi Organismele Intermediare pentru Programul Operaţional Regional au întreprins verificări ale achiziţiilor publice realizate de beneficiarii contractelor de finanţare din cadrul Axei Prioritare 2 a POR“ a precizat pentru gândul Biroul de presă al Ministerului.
După controlul Ministerului, cele mai mari „amenzi“ propuse au vizat Consiliile judeţene Dolj (19,5 mil lei), Timiş (13,2 mil lei), Argeş (10 mil lei), Galaţi (10,3 mil lei), Prahova-Dâmboviţa (proiect comun, 4,5 mil lei), Sălaj-Cluj (proiect comun, 10,6 mil lei), Arad (6,3 mil lei), Satu-Mare (6,1 mil lei), Maramureş (6,7 mil lei) şi Teleorman (2,5 mil lei). Sumele respective trebuiau restituite de autorităţile locale pentru neregulile descoperite în derularea proiectelor europene.
