De același autor
Liberal-democratii isi consuma bulimici orice urma de credibilitate. Parteneriatul pentru Romania se dovedeste cu fiecare ora care trece un mecanism de pesedisare rapida, mai rapida chiar decit o impuneau "ratiunile" momentului. Transformarea e de buna-voie si nesilita de nimeni. Sa recapitulam. Loviti in plin cu solutia imorala Felix, senatorii PD-L se retrag in meditatii si negocieri care dureaza patru ore, timp in care unele telefoane zbirniie si niste masini demareaza, spun "sursele", spre Cotroceni. Minutele trec, orele la fel, blocajul si ruptura incep sa para definitive. Liberalii rinjesc satisfacuti pe culoare, iata, spun ei, coalitia cedeaza nervos la prima criza matrimoniala.
Din pacate n-a fost sa fie asa. Nepotrivirea aparenta de caracter s-a consolidat cu Felix pe sistemul bine-cunoscut al compromisului fara frontiere si angoase. Inca inaintea votului argumentele logice emise de pedelisti puteau sa umple romane fluviu. Sintetizind, ele sunau cam asa: se voteaza o lista, daca pica Voiculescu, pica si ai nostri. Zis si facut. Rezultatul: 83 de voturi pentru si 2 impotriva.
Asa se face ca seful celor 322, motanul Felix, "solutia imorala la patrat", oligarhul a ajuns vicepresedintele Senatului cu voturile PD-L. In schimb, Roberta Anastase a fost unsa presedinta la Camera Deputatilor si, uite-asa, toata lumea a putut pleca linistita acasa. Mortii cu mortii, viii cu viii.
Votul pentru Felix ( sa nu ma intrebati care ar fi fost alternativa, ca nu-i treaba mea) este un pasaport pentru Congo dat gratis electoratului PD-L. Daca democrat-liberalii isi imagineaza ca fostii sai votanti vor sparge intre dinti cu stoicism si aceasta ultima bomboana de pe coliva, se inseala. Sau, probabil, isi fac socoteala ca memoria e scurta si pina la alegerile urmatoare se va uita. Se inseala iarasi, nu se va uita pentru Felix e printre noi, pentru noi si va dirija treburile Senatului alaturi de sustinatorul sau Geoana. Felix va fi pilda cu microfon si antene care va bloca amenzia.
Dar nu doar PD-L isi devoreaza pe burta goala electoratul, ci si presedintele Basescu. Acceptarea aliantei cu PSD incepe deja sa semene cu o cocoasa care nu se asorteaza in niciun chip cu imaginea de presedinte jucator. Cocoasa de care avea, poate, sanse sa scape cu ajutorul celor mai noi tehnologii de chirurgie estetica si PR, dar in special prin acele decizii care sa dea un semnal ca "pactul cu diavolul" nu se afla ascuns la el in buzunar.
E greu de crezut ca Basescu nu a stiut de combinatia cu solutia imorala ( presa a scris inca de acum trei saptamini ca PSD voia sa impuna antenele la vicepresedintia Senatului) si, mai ales, ca nu a avut mecanismele prin care sa impuna la negocierile dintre cele doua partide renuntarea la ea. E greu de crezut, pentru ca insusi presedintele este cel care a indus propriului electorat convingerea ca in cazul lui se poate pune semnul egal intre vointa si putirinta. Alegerea lui Voiculescu este fie o infringere personala, fie semnul ca nu mai controleaza partidul, in frunte cu greii acestuia, fie ca a facut impreuna cu acestia balet timp de patru ani.
Aceeasi perceptie este si in cazul nominalizarii liberalului Catalin Predoiu pe post de independent la Justitie. Alegerea lui Predoiu, un ministru a carui deviza a fost "nu deranja", si care s-a ferit ca dracu de tamiie de tema luptei anticoruptie, care n-a reusit sa sperie niciun dosariabil, dovada ca toti il vorbesc acum de bine, inclusiv celebra victima politica a matusii Tamara, este exact reversul semnalului pe care il asteptau societatea civila si Bruxelles-ul.
Contextul este cu atit mai de ciudat, cu cit se stie ca presedintele isi rezervase dreptul de a propune ministrul justitiei. Sa fi inteles, oare, Basescu ca nu poti sa te pui cu sistemul ticalosit si mai sanatos e sa cazi la pace cu el? Caci, Predoiu, asa cum a scris presa, este fostul avocat al lui Patriciu, ca sa nu mai discutam ca independenta sa liberala se simte pina la Buzau, in colegiul in care a candidat fara succes. Renuntarea la lupta pentru Macovei, anuntata in campanie de Boc drept viitorul ministru independent al justitiei, poate fi inteleasa, in extremis, prin anexele Parteneriatului pentru Romania, dar metamorfozarea acesteia in stil kafkian in Predoiu e prea mult.
Pina la urma, daca e asa, presedintelui si PD-L nu le ramine decit sa ureze "Sa traiti bine cu PSD, Felix si Predoiu".
