Pe aceeași temă
"Am facut o evaluare ce inseamna 500 milione de euro pentru statul roman: banii pe care i-am castigat ca buget al statului prin reducerea cu 25% a salariilor la Ministerul Sanatatii si Educatiei. Daca banii intrau in buget, poate cei de la ministerul Educatiei si Sanatatii nu aveau parte de aceste taieri", a spus Blejnar, invitat la emisiunea "Nasul" de la B1.
Datoriile exista, Patriciu nu are dreptate
Blejnar a povestit cum au decurs eforturile statului roman de recuperare a datoriilor de la Rompetrol, lasand sa se inteleaga ca institutia pe care o conduce nu se va da inapoi de la a vinde bunurile companiei pentru a-si recupera datoriile, fara a afecta insa bunul mers al rafinariei.
"Rompetrol este unul din primii 5 mari contribuabili ai acestui stat, de acolo ne incasam 500 de milioane de euro pe an, taxe impozite in special accize, etc, acolo lucreaza peste 9000 de oameni. Aceste masuri asiguratorii se transfoma in masuri executiorii. In zilele urmatoare vom face o evaluare. Vom ataca in instanta hotararea AGA din 30 septembrie. Una dintre masuri ar fi executarea silita a companiei. Interesul nostru ca stat nu este sa inchidem rafinaria, sa inchidem activ societatii, ci sa valorificam unele bunuri, poate titlurile de participatie ale Rompetrol la alte companii", a spus Blejnar.
Seful fiscului a apreciat ca prin legea din 2003, din timpul guvernarii Nastase, prin care s-a stabilit modalitatea de plata a datoriei Rompetrol fata de stat, "i-au fost date debitorului, Rompetrol toate drepturile, iar noua toate obligatiile. E ca un meci de fotbal, s-a stabilit regulamentul, iar dupa pauza au venit cei de la Rompetrol si au zis de azi incolo nu mai jucam. Au interpretat in mod abuziv prevederile legii, ordonantei prin care s-au stipulat termenii negocierii. Sunt datorii de 570,3 milioane de euro, care au fost anulate prin emiterea unor obligatiuni pe 2003, 2004, iar pe aceasta perioada Rompetrol ne-a platit dobanda de aproximativ 25 de milioane de euro in fiecare an".
"Daca datoriile nu ar fi existat, cum spune Dinu Patriciu, compania nu ar fi platit dobanda 25 de milioane de euro pe an... Au platit aproximativ 175 de milioane de dolari dobanda statului roman, dobanda la aceste obligatiuni care au fost emise pentru stingerea datoriei. Apropiindu-se momentul scadentei, au optat pe o plata partiala urmata de conversia obligatiunilor. Noi nu suntem de acord", a precizat Blejnar.
Cum a incercat Rompetrol sa pacaleasca statul
Blejnar a povestit cum au decurs negocierile dintre stat si Rompetrol inainte de plata unei rate de 54 de milioane din datoria totala, precizind ca in toate actele oficiale, prezentate in timpul emisiunii, s-a vorbit exclusiv despre plata "tuturor obligatiunilor". Mai mult, spune Blejnar, Rompetrol a incercat sa-si "risipeasca patrimoniul" prin gajarea tuturor bunurilor mobile si imobile ale societatii catre actionarul majoritar, Rompetrol Grup Olanda, actiune care a fost oprita de statul roman.
"In 6 august 2010, intr-o vineri, pe la 19.00 seara, cei de la Rompetrol Rafinare ne notifica asupra faptului ca intentioneaza sa faca o plata de 54 de milioane de euro din totalul de 570 de milioane. Noi raspundem ca intelegem ca in aceasta varianta au optat pentru rascumpararea obligatiunilor, integrala, prin cash, pana la data de 30 septembrie, si nu mai puteau opta pentru varianta doi, transformarea obligatiunilor in actiuni", a dezvaluit seful fiscului.
"Cu cateva zile inainte de scadenta, cei de la Rompetrol Rafinare au avut mai multe hotarari AGA succesive, de la nr. 10 pana la nr. 18, prin care au spus ca intentioneaza sa gajeze in favoarea actionarului majoritar Rompetrol Grup Olanda toate bunurile mobile, imobile ale societatii, cat si titlurile de valoare etc. Probabil din dorinta de a-si risipi patrimoniul... pentru a lua un imprumut. Noi luand act de aceasta intentie a societatii, in conformitate cu prevederile codului de procedura fiscala, am decis masurile asiguratorii".
Blejnar mai povesteste ca, intr-un document din 30 septembrie, "desi au spus in mai multe randuri ca n-au lichiditate, au decis marirea capitalului societatii cu exact suma pe care aveau sa ne-o dea. Au acesti bani dar vor sa ne diminueze in continuare participatia...Ne-ar aduce undeva la 33%, din actionar majoritar".
Dinu Patriciu contesta datoriile
Intr-o interventie telefonica la un post de televiziune, Dinu Patriciu a tinut sa sublinieze: "Nu mai am nicio legatura cu aceasta chestiune, dar cunosc foarte bine contractul si pot sa va spun ca actualii proprietari nu mai au nicio datorie fata de stat. De la inceput au existat acest contract si aceasta lege trecuta prin Parlament... De altfel, datoriile respective sunt datoriile statului fata de el insusi preluate la privatizare destul de abuziv de catre stat... Erau initial vreo 200 de milioane, la care s-au adunat dobanzi si penalitati. Intotdeauna am contestat aceste datorii".
Omul de afaceri Dinu Patriciu a mai declarat marti ca este un drept prin contract ca Rompetrol, companie detinuta integral de catre grupul KazMunaiGaz (KMG) din Kazahstan, sa nu plateasca datoriile catre statul roman care, in opinia lui, nu au existat niciodata. "Datoriile astea n-au existat niciodata. Au fost datoriile statului catre el insusi, dinainte de privatizare. Nu le-am asumat".
El a adaugat ca datoriile pe care le-a preluat in urma contractului de privatizare erau de 108 milioane de dolari."De fapt, erau 285, dar eu am preferat sa raman cu ele, iar la ele s-au adaugat dobanzi si penalitati si asa au ajuns la 572, datorie virtuala, care n-a existat niciodata. A statului catre el insusi", a explicat omul de afaceri.
Patriciu a precizat ca nu si-a asumat niciodata datoriile respective, dar a trebuit sa gaseasca o formula, si a gasit-o."Statul a semnat-o, presedintele a promulgat-o, sa fie sanatos! Daca statul vinde actiunile, sa fie sanatos! Vinde ce n-a avut. Jumatate din ce? Din ce n-a avut niciodata? Nu exista aceste datorii. Aveau dreptul, conform contractului, sa le transforme in actiuni. Conform legii aprobate de Parlament. Le-a transformat in actiuni. La revedere!", a incheiat Patriciu.
Dinu Patriciu sfatuieste statul sa vanda KazMunayGaz, la un pret negociat, actiunile pe care le-a obtinut in urma convertirii obligatiunilor in actiuni. Omul de afaceri a subliniat ca, in prezent, nu exista rafinarii profitabile in lume. Cel mai mare imprumut dat de statul roman unei companii private, obligatiunile Rompetrol Rafinare, au avut scandenta la 30 septembrie 2010.
