Pe aceeași temă
Trei judecători de la Curtea Constituţională a României - Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar şi Ion Predescu - îşi încheie mandatul în data de 8 iunie.
În locul acestora au fost numiţi Daniel Morar, Mona Pivniceru şi Valer Dorneanu, care îşi vor prelua mandatele începând de luni, după ce vor depune jurământul.
Daniel Morar a fost numit de preşedintele României, Mona Pivniceru de către Senat, iar Valer Dorneanu a fost desemnat de Camera Deputaţilor.
În anul 2016 va expira mandatul actualului preşedinte al CCR, Augustin Zegrean, numit judecător la Curte de preşedintele României în 2007, mandatul lui Valentin-Zoltan Puskas, numit de Senat (2007) şi al lui Tudorel Toader, numit de Camera Deputaţilor (2007), iar în 2019 se va încheia mandatul lui Petre Lăzăroiu, numit de preşedinte (în 2010), al Iuliei Motoc, numită de Senat (în 2010) şi al lui Mircea Ştefan Minea, desemnat de Camera Deputaţilor (tot în 2010).
Potrivit Constituţiei, CCR se înnoieşte cu o treime din judecătorii ei din 3 în 3 ani.
CCR se compune din nouă judecători, numiţi pentru un mandat de nouă ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit: trei sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de preşedintele României.
Judecătorii de la Curtea Constituţională sunt independenţi în exercitarea mandatului lor şi inamovibili pe durata acestuia.
Ei trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior.
Înnoirea Curţii cu o treime din numărul judecătorilor are loc din trei în trei ani, potrivit art. 142 alin. (5) din Constituţie şi art. 5 alin. (3) din legea organică a CCR.
Potrivit articolului 7 din Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea CCR, Curtea are un preşedinte ales prin vot secret, pentru o perioadă de 3 ani, cu majoritatea voturilor judecătorilor, în termen de 5 zile de la înnoirea Curţii. Mandatul preşedintelui poate fi reînnoit. Pentru alegerea preşedintelui, fiecare grupă de judecători numiţi de Camera Deputaţilor, de Senat şi de preşedintele României poate propune o singură candidatură. Dacă la primul tur de scrutin niciun candidat nu întruneşte majoritatea voturilor, se organizează al doilea tur de scrutin între primii doi clasaţi sau traşi la sorţi, dacă toţi candidaţii obţin acelaşi număr de voturi. Operaţiunile de alegere a preşedintelui sunt conduse de judecătorul cel mai în vârstă.
Sursa: AGERPRES
