Pe aceeași temă
19 februarie 2016, când se aniversează 140 de ani de la nașterea sculptorului Constantin Brâncuși, este "una dintre cele mai potrivite ocazii pentru a readuce în discuție și în actualitate valoarea excepțională a ansamblului Brâncuși de la Târgu Jiu și înscrierea acestuia pe lista patrimoniului mondial UNESCO", scrie ministrul Alexandrescu.
"În acest sens ne-am propus refacerea fundamentării științifice a dosarului, cu alocarea atât a resurselor adecvate de timp și competențe, inclusiv prin cooptarea de experți internaționali în domeniu, cât și a resurselor bugetare necesare. În aceste condiții estimăm ca posibilă înaintarea oficială a dosarului către UNESCO cel mai devreme în februarie 2018 cu o depunere spre consultare prealabilă cu Centrul Patrimoniului Mondial în septembrie 2017", afirmă Alexandrescu pe pagina sa oficială de Facebook.
Institutul Național al Patrimoniului propune înființarea unui comitet de coordonare care să includă reprezentanți ai Ministerului Culturii, ai Institutului Național al Patrimoniului, ai Ministerului Afacerilor Externe precum și ai Autorităților Locale, grup care să asigure implementarea coordonată a unei strategii naționale cu privire la acest subiect statuată printr-un program național Brâncuși cu buget propriu.
Structura "ar trebui să aibă în vedere atât elaborarea propriu-zisă a dosarului de către un grup științific competent, cu participare internațională și prin stabilirea de parteneriate cu instituții relevante din alte țări (în special cu Ministerul Culturii din Franța), cât și asigurarea prezenței subiectului Brâncuși în mediile de specialitate relevante pe parcursul întregii perioade de pregătire a dosarului și pe mai multe paliere: conferințe de înalt nivel internațional (în România și în străinătate), demersuri diplomatice, evenimente culturale locale , acțiuni de promovare a dosarului la reuniunile Comitetului Patrimoniului Mondial din această perioadă și realizarea de materiale și evenimente de prezentare de ținută".
"Nu în ultimul rând este necesar ca reconsiderarea dosarului să fie corelată cu măsurile de protecție efectivă a ansamblului, cu amenajările de punere în valoare în mod sensibil și demn pentru întregul parcurs al axei, cu măsuri de asanare urbană a contextului/zonei de protecție, cu implementarea reală a unui plan de management, cu gesturi de valorizare indirecte dar importante precum crearea muzeului Brâncuși sau a unui centru de cercetare", mai spune ministrul.
El consideră că "acestea se vor putea face numai cu implicarea constantă și responsabilă a autorităților locale, partenere indispensabile în acest proiect". "În acest sens salutăm proiectele deja inițiate de Primăria Târgu Jiu și ne exprimăm disponibilitatea de a le sprijini în continuare", adaugă Alexandrescu.
***
UNESCO a refuzat anul trecut introducerea ansamblului Brâncuși din Târgu Jiu pe Lista Patrimoniului Mondial întrucât acesta "nu este cunoscut, nu formează un tot unitar, suferă la capitolul autenticitate și nu este o operă de geniu, în integralitatea sa".
Ansamblul a obținut cel mai mic punctaj și nu mai are șansa unei alte înscrieri la examenul pentru înregistrarea pe listă, scria presa la vremea respectivă.
Elaborarea dosarului "a fost lăsată în sarcina unor amatori din Institutul Național al Patrimoniului, nefiind cooptată la modul real absolut nicio personalitate culturală, niciunul dintre ambasadorii culturali contemporani", scriau cei de la archaeoheritage.ro.
Printre probleme, s s-a numărat și descoperirea, de către un expert trimis de UNESCO, a unor modificări contextuale care afectează autenticitatea și integritatea Ansamblului.
