Pe aceeași temă
Nu județul de înmatriculare a unui autovehicul este relevant pentru micșorarea poluării și a aglomerării, ci gradul de poluare al acestuia, spune președintele Consiliului Național de Combatere a Discriminării, Asztalos Csaba pa pagina sa de Facebook.
”Și dacă celelalte localități din România vor introduce o taxă de intrare pentru autoturismele înmatriculate în București și Ilfov?”, se întreabă retoric șeful CNCD.
Analiza șefului CNCD, Asztalos Csaba:
„Orice restricție sau condiție trebuie să îndeplinească un test al justificării, care se compune din trei trepte:
1. orice restricție sau condiție trebuie să urmărească atingerea unui scop legitim;
2. metoda de atingere a scopului legitim trebuie să fie una adecvată și necesară, adică să nu existe alte căi mai potrivite de atingere a scopului legitim;
3. și proporțională cu scopul urmărit.
Aplicând această schemă de analiză, pentru cazul vinietei de acces în București pentru autovehicule, constatăm următoarele:
vinieta de acces în București urmărește un scop legitim: micșorarea poluării mediului și a aglomerării traficului din Capitală. În acest sens, România a primit nenumărate avertizări din partea Comisiei Europene pentru calitatea aerului și a mediului din București;
metoda de atingere a scopului legitim nu este una adecvată și necesară. În primul rând, criteriul de impunere a vinietei de acces în București este cel al județului în care a fost înmatriculat autovehiculul: plătesc vinietă de acces în Capitală toate autoturismele care nu sunt înmatriculate în București și județul Ilfov. Este lesne de observat, că această metodă, acest criteriu nu are nicio legătură cu scopul legitim urmărit: micșorarea poluării și a aglomerației traficului în Capitală. Autorul propunerii nu vine cu nicio statistică prin care să demonstreze că autovehiculele înmatriculate în afara Bucureștiului și a județului Ilfov sunt sursa majoră de poluare a Capitalei. Nu știu de ce am o presimțire că sursa principală, substanțială de poluare în Capitală provine de la autovehiculele înmatriculate tocmai în București și Ilfov.
Criteriul relevant în atingerea scopului legitim urmărit în acest caz este gradul de poluare al autovehiculelor și gradul de aglomerare a unor zone din București.
Astfel, o vinietă pentru reducerea poluării poate fi impusă legal în funcție de gradul de poluare al autovehiculului și nu pe criteriul județului în care este înmatriculat un autovehicul.
Mai precis: introducem o vinietă de acces în Capitală pentru toate autovehiculele (indiferent unde sunt înmatriculate). Putem să justificăm introducerea unei viniete de acces în Capitală doar pentru autovehiculele care sunt sub EURO 5 (indiferent unde sunt înmatriculate). Mai mult, din anul X interzicem circulația în Capitală a autovehiculelor cu motor diesel (indiferent unde sunt înmatriculate), cum de altfel s-a întâmplat în multe orașe din Germania. De ce? Pentru că motoarele diesel au un grad ridicat de poluare!
De asemenea, putem să impunem restricții pentru anumite zone din urbe, pe care le măsurăm ca fiind extrem de aglomerate și poluate (există scop legitim), cum ar fi zonele centrale. Aceste zone pot să devină pietonale sau putem să impunem o taxă pentru toate autovehiculele (indiferent unde sunt înmatriculate), dacă doresc să traverseze zone centrale aglomerate. În aceste zone putem interzice accesul autovehiculelor sub EURO 4.
pentru ca aceste măsuri să fie proporționale cu scopul urmărit autorul lor trebuie să analizeze de la caz existența scopului legitim și a efectelor măsurilor adoptate, pentru a evita decizii disproporționate.
În altă ordine de idei, o vinietă de antipoluare pentru autovehicule (indiferent de proveniență: intern sau extern) în funcție de gradul de poluare, impus la nivel național, ar fi fost metoda adecvată de prevenire a procesului prin care România a devenit un cimitir al autovehiculelor poluante din Vest. Metoda este simplă și nediscriminatorie: poluezi mai mult – plătești mai mult, indiferent de locul înmatriculării autovehiculului. Dar nu, România a insistat cu prima taxă de înmatriculare!
O altă metodă complementară ar fi interzicerea circulării autovehiculelor care nu au minim EURO 4. A tuturor autovehiculelor, indiferent că sunt deja înmatriculate în România sau urmează a fi aduse din Vest. Aceste măsuri nu sunt discriminatorii, pentru că se aplică în mod unitar tuturor, urmăresc un scop legitim, metoda este una adecvată și necesară și proporțională cu scopul urmărit!
Toate aceste măsuri ar conduce și la reînnoirea parcului auto din România, concomitent cu reducerea poluării mediului înconjurător.
Desigur, aceste măsuri mai trebuie însoțite și de îmbunătățirea transportului local și între localități, de crearea infrastructurii pentru utilizarea bicicletelor și trotinetelor.
În concluzie, vinieta de acces în București, în condițiile prezentate de Primăria Capitalei, este discriminatorie, deci nelegală, pentru că nu se fundamentează pe criteriul taxării gradului de poluare a unui autovehicul sau pe interzicerea, taxarea accesului în zonele centrale poluate și aglomerate, ci pe criteriul județului în care a fost înmatriculat autovehiculul, criteriul nerelevant din punctul de vedere a scopului legitim urmărit: al micșorării poluării din Capitală.
Recomand Direcției juridice din Primăria Capitalei spețele legate de taxa de barieră de la Mamaia, respectiv taxa de acces Sinaia.
Personal susțin orice măsură de reducere a poluării care are ca și criteriu de restricție sau condiționare gradul de poluare a autovehiculului!”.
