Pe aceeași temă
Mureșan estimează că anul viitor Uniunea Europeană va avea un buget situate între 155 și 160 de miliarde de euro, care se va distribui în funcție de axele generale fixate de cadrul Financiar Multianual, dar va care poate avea priorități politice neprevăzute. Anul trecut, de pildă, a amintit negociatorul-șef al Parlamentului European pentru bugetul Uniunii Europene (UE) în 2018, în ultimii doi ani, prioritatea la nivel european a fost gestionarea crizei refugiaților, însă acum nu trebuie ignorată situația economică.
" Propunerea mea este să alocăm o pondere cât mai mare din bugetul UE în acele domenii care duc la creștere economică și la generarea de locuri de muncă. Convingerea mea este că locurile de muncă sunt generate de sectorul privat, nu în sectorul de stat în primul rând. Iar datoria noastră este să folosim resursele publice limitate pe care le avem la dispoziție astfel încât întreprinzătorii, sectorul privat, companii mici, IMM-uri să aibă încredere în economie și să investească. De aceea propun alocarea unor sume cât mai mari pentru infrastructură, cercetare, inovare”, a spus Mureşan.
Moldova poate primi fonduri suplimentare de la UE
O altă direcţie prioritară, care va presupune alocări substanţiale de fonduri, este siguranța cetățeanului European. În acest scop vor fi alocate resurse financiare pentru securizarea frontierele externe ale UE, precum și pentru securitatea internă, în scopul întăririi agențiilor UE care au responsabilități în domeniul justiției și al apărării interne, al protecției cetățeanului. UE va va continua să sprijin financiar Moldovei, Ucraine şi Georgiei, care au semnat acorduri de asociere cu UE, state grupate în ceea ce Mureşan a numit “vecinătatea vestică” a UE, dar a atenţionat că “bani vor veni la schimb cu reformele”, deci vor fi condiţionaţi.
" Astfel, am propus sporirea alocărilor financiare pentru Georgia, Ucraina și Republica Moldova. Sunt încrezător că CE va ține cont de această propunere în proiectul de buget. Evident, bani la schimb cu reforme. Banii trebuie să ajungă acolo unde este nevoie de ei, la oameni, nu la clasa politică", a subliniat Siegfried Mureșan. Bugetul UE va avea alocări consistente şi pentru agricutură, a adăugat Mureşan. “Vom aloca resursele financiare pentru a putea răspunde crizelor alimentare care ar putea să apară în UE", a mai spus acesta.
Turul Europei la 18 ani, pe banii UE
Un element de noutate este o nouă filozofie privind asumarea identităţii europene în rândul tinerilor, care sunt ajutaţi să cunoască direct întreg spatiul European. În acesz scop Mureşan a propus finanțarea din bugetul anului 2018 a programului "Discover EU" în cadrul căruia se acordă un abonament gratuit "integrail" pentru fiecare tânăr din Uniune, care împlinește 18 ani și dorește să viziteze Europa. Călătorind, tinerii vor avea posibilitatea de a cunoaște noi țări, de a exersa limbi străine, de a acumula experiență internațională utilă în studiile următoare și în găsirea unui loc de muncă, consideră Mureșan. Programul ar putea avea o alocare maximală de aproximativ 1,5 miliarde de euro, asta în eventiualitatea în care fiecare tânăr care va ajunge la majorat ar călători în Europa anul viitor.
"Mi-am asumat între prioritățile bugetului următorul proiect: acordarea fiecărui tânăr european care împlinește 18 ani, gratuit și finanțat de bugetul UE, a unui bilet de tren integral, valabil 30 de zile, în 30 de state europene, membre UE și câteva state din afară, astfel încât fiecare tânăr european care împlinește 18 ani să poată călători 30 de zile gratuit în Europa finanțat din bugetul UE pentru a cunoaște alte state europene, pentru a acumula experiență internatională”, a declarat europarlamentarul PPE. Mureşan este optimist în privinţa şanselor ca acest proiect să fie acceptat de membrii Parlamentului European, deoarece ele au deja susţinerea principalelor grupuri politice.
România, codaşa pregătirii absorbţiei
Nu în ultimul rând este esenţială existenţa unor fonduri suficiente pentru a deconta creditele de plată pentru programele de finanțare europeană din statele membre, inclusiv România, care au întârzita absorbţia. „Mă angajez să avem bani în buget pentru programele europene, dar trebuie ca România să înceapă să absoarbă fondurile UE”, a precizat Mureşan.
“Dar trebuie ca și țara noastră să înceapă să absoarbă serios fondurile alocate acestui cadru financiar. În primii trei ani, 2014 - 2016, România a început să absoarbă bani extrem de lent. Până în prezent, am absorbit doar 528 de milioane de euro (la 31 ianuarie 2017 - n.n.), din banii destinați exercițiului 2014 – 2020. Această situație este provocată și de faptul că nu avem acreditate autoritățile de management esențiale pentru procesul de plăți. România trebuie să acrediteze 10 autorități și avem acreditate doar 2 autorități. Ca o comparație, Polonia are acreditate 24 de autorități de management din 25, Cehia 10 din 11, Ungaria 9 din 10”, a averizat deputatul european.
" Asta inseamna ca celelalte state vor incepe sa absoarba in mod rapid fonduri anul acesta. Noi trebuie sa acreditam aceste autoritati de management pentru a incepe sa absorbim fonduri cel tarziu pe parcursul acestui an. La nivelul UE sunt acreditate 437 autoritati de management din 564, asta inseamna 80%. Noi avem acreditate 2 din 10, deci 20%", a insistat Mureşan.
În esenţă a mai explicat Mureşan, România a beneficiat masiv de asistenţa europeană, cu un bilanţ net favorabil între banii viraţi bugetului UE şi cei încasaţi. România a contribuit cu 13 miliarde de euro la Bugetul Uniunii Europene, în timp ce Uniunea Europeană a ajutat România cu 40 de miliarde de euro,a reamintit Siegfried Mureşan.
