Pe aceeași temă
Ochii întregii lumi sunt îndreptaţi spre Bruxelles, unde liderii europeni se întâlnesc pentru a lua deciziile privind recapitalizarea sistemului bancar european şi extinderea Fondului European de Stabilitate Financiară (EFSF). Divergenţele mari dintre liderii europeni ameninţă să blocheze Consiliul European de la Bruxelles încă dinainte să înceapă.
Sub influenta fortelor centrifuge, Uniunea Europeana se afla miercuri, inaintea summitului dedicat salvarii Zonei Euro, la o rascruce de drumuri, avand in fata alegerea unei lente dezintegrari sau oportunitatea relansarii spre un federalism accentuat a actualului proiect, care da tot mai multe semne de oboseala, noteaza AFP.
Potrivit "Telegraph", deşi summitul este unul crucial, cu doar citeva ore inaintea inceperii acestuia divergentele majore intre Franta si Germania, dar si opozitia altor state ar putea sa duca la o noua aminare a unei decizii ferme.
Cea mai mare divergenţa dintre liderii europeni se referă la rolul pe care ar trebui să îl joace Banca Centrală Europeană în salvarea economiilor statelor din zona euro. Un proiect de acord ce circula ieri la Bruxelles se referea la cumpărarea, de către BCE, a unor cantităţi mari de obligaţiuni ale statelor aflate în dificultate. Adică un împrumut direct. O idee extrem de nepopulară în Germania, unde politicienii se tem că BCE îşi va pierde astfel independenţa şi abilitatea de a controla inflaţia. Angela Merkel, care întâmpină acasă o opoziţie înverşunată pe această temă, a declarat ieri public că "proiectul nu este acceptabil pentru Germania".
Anularea reuniunii ministrilor de finante
Un semn al acestor divergenţe ce ar putea arunca în aer negocierile este anularea reuniunii miniştrilor de Finanţe (ECOFIN), de marti, ce ar fi trebuit să preceadă summitul.
Anularea reuniunii a fost cauzata de îndoiala că guvernele din zona euro vor fi capabile să vină cu un răspuns complet la criza datoriilor suverane, ceea ce a intarit suspiciunile privind lipsa unui acord asupra pricipalelor teme care se vor dezbate miercuri seara la Bruxelles.
Preşedinţia poloneză a UE a motivat că anularea întâlnirii s-a produs pentru ca decizia să fie luată cât mai curând posibil la nivel de şefi de stat.
"Dezbaterile la nivelul miniştrilor de finanţe vor avea loc pe baza rezultatelor discuţiilor şefilor de state. Obiectivul este acela de a adopta toate detaliile pachetului cât mai curând posibil", au mai spus reprezentanţii Preşedinţiei poloneze. Anunţul că reuniunea la nivelul miniştrilor de finanţe nu va mai avea loc ridică temeri cu privire la capacitatea liderilor UE de a găsi un acord pentru combatere a crizei datoriilor suverane", scrie European Voice.
Divergente si opozitii
Germania
"Telegraf", scrie ca Germania a ridicat noi obiecţii în ceea ce priveşte soluţiile pentru ţările cele mai îndatorate din eurozonă - recapitalizarea băncilor şi mărirea Facilităţii Europene de Stabilitate Financiară până la un trilion de euro. Cancelarul german are nevoie şi de aprobarea Bundestagului, vot care ar trebui să fie ştiut miercuri, înainte de începerea summitului.
Cancelarul german Angela Merkel pledeaza miercuri dimineata, in fata Bundestagului, in favoarea proiectului de intarire a mecanismelor de salvare din Zona Euro. Deputatii au anuntat ca vor aproba textul.
Berlinul susţine o linie dură, pragmatică, de rigoare, încercând să evite pentru contribuabilii germani o plată pentru a reumple seifurile statelor aflate în criză, cum este cazul Greciei. Germania este ataşată independenţei Băncii Centrale Europene (BCE) şi nu doreste ca aceasta să fie implicată în Fondul European de Stabilitate Financiară (FESF), destinat să susţină ţările aflate în dificultate.
O problema insolvabila este aceea de a şti cine va trebui să suporte pierderile ultime cauzate de un guvern din zona euro. Germania estimează că acestea trebuie suportate de purtătorii de obligaţiuni emise de guvernul din zona euro, de acţionarii băncilor şi de cetăţenii ţării care au acumulat datorii.
Astfel, daca Germania vrea o tăiere cu 60% a datoriei Greciei, in schimb Franţa doreste un maxim 40%, deoarece marile bănci din această ţară ar pierde mulţi bani. Sistemul bancar nu este dispus să le şteargă grecilor peste 21% din datorie.
Franta
Parisul apără băncile franceze care deţin datoria greacă, dar cel mai important este că Nicolas Sarkozy doreşte să-şi păstreze bilanţul în materie de luptă contra crizei în cadrul campaniei prezidenţiale din 2012.
De când s-a declanşat criza datoriei, relaţiile Paris-Berlin s-au înrăutăţit, iar neînţelegerile au devenit atât de grave încât Sarkozy a trebuit să meargă de urgenţă la Frankfurt pentru a o întâlni pe Angela Merkel, miercurea trecută, înaintea summitului de duminică, în timp ce la Paris, soţia sa Carla Bruni-Sarkozy dădea naştere unei fetiţe. Dupa summit insa, relatiile nu au devenit mai bune, Merkel acizind Franta de "inflexibilitate".
Aflată într-o slabă postură bugetară, amenintata de agentiile de raiting cu pierderea notei de "triplu A" si presata de nevoia de a-si salva bancile, Franta caută să- şi impună soluţiile pentru a evita o propagare a crizei datoriei. Insa in faţa presiunilor Berlinului, Bruxellesului şi ale pieţelor, Parisul a trebuit să accepte o strategie care nu îi aparţinea si care este venita, de fapt, de dincolo de Rin.
Până în octombrie, Parisul a refuzat categoric să evoce ipoteza unei renegocieri a acordului din 21 iulie, potrivit căruia băncile creditoare ale Greciei să se angajeze să şteargă 21% din datorie. În acelaşi mod, Franţa a respins apelurile de recapitalizare a băncilor înainte de a se decide o operaţiune coordonată a Europei.
Francezii par decişi să impună soluţiile lor tehnice pentru a evita contagiunea, cu riscul unei confruntări cu germanii şi BCE, si continuă să preseze pentru transformarea FESF în instituţie bancară pentru a putea împrumuta bani de la BCE.
Cu şase luni îniantea unor alegeri prezidenţiale strânse, Sarkozy pare motivat de un obiectiv primordial - menţinerea Franţei la o cotă înaltă.
Italia
Prima pe lista tarilor amenintate de contagiunea greaca, Italia a fost obligata sa-si ia angajamente ferme ca va face reforme si va lua masuri de relansare economica. Dupa intense negocieri cu Liga Nordului, seful guvernului italian Silvio Berlusconi va prezenta miercuri la Bruxelles o scrisoare in care se va angaja sa efectueze reformele economice necesare pentru calmarea pietelor financiare, scrie Le Monde.
In aceasta scrisoare de 15 pagini, Berlusconi, care a ajuns in extremis, marti seara, la un acord asupra pensionarilor cu aliatii sai din Liga Nordului, exprima vointa guvernului de a ridica varsta de pensionare de la 65 la 67 de ani dar de-abia in 2026.
Liga Nordului ramane in schimb inflexibila in ceea ce priveste pensia pentru stagiu de cotizare, care permite in prezent pensionarea la 60 de ani cu treizeci de ani de munca si la orice varsta, pentru o vechime de 40 de ani de cotizatie.
In afara de pensii, Berlusconi se angajeaza in aceasta scrisoare sa adopte rapid masuri de relansare economica promise inca din aceasta vara si care nu au fost prezentate nici pana in prezent, pe fondul diviziunilor din sanul majoritatii.
Marea Britanie
Divergenţe există şi în cadrul coaliţiei britanice - conservatorii lui David Cameron şi liberal-democraţii care nu se înţeleg pe tema soluţiilor propuse de UE. În plus, anunţul FMI că ar putea interveni şi participa la FESF ar însemna că inclusiv contribuabilii britanici ar plăti pentru salvarea zonei euro, deşi nu fac parte din ea.
Premierul britanic s-a luptat luni seară cu cea mai mare rebeliune din partidul său de până acum, asupra organizării unui referendum privind retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Propunerea de a revizui statutul de membru al UE al Marii Britanii, inițiată de parlamentarul David Nutfall, a atras peste 60 de voturi în favoarea organizării unui referendum în acest sens. Chiar daca propunerea nu a trecut, potrivit Financial Times, 85 de parlamentari conservatori s-ar opune poziției pe care Cameron a adoptat-o față de Uniunea Europeană,
Votul privind organizarea unui referendum anti-UE în Marea Britanie vine pe fondul "celei mai adânce crize de la sfârșitul celui de-al doilea război mondial" si într-o săptămână decisivă pentru soarta monedei unice europene.
"Când casa vecinului tău arde, primul tău impuls ar trebui să fie să-l ajuți să stingă focul, înainte să oprești flăcările să ajungă la casa ta," le-a spus luni Cameron conservatorilor. Premierul britanic a atras atentia ca nu este momentul potrivit pentru a avea astfel de discuții, doarece ele distrag Marii Britanii atenția de la a obține premiul reformei. "Timpul pentru reforme a venit. Acesta este premiul. Haideți să nu fim distrași de la a-l obține," a spus Cameron.
David Cameron a promis pe 6 septembrie că Marea Britanie va cere o mutare a puterii de la Bruxelles la Londra în schimbul acordului său pentru o schimbare de tratat al UE, necesară întăririi guvernanței zonei euro. Marea Britanie, care nu se află în zona euro, are totuși drept de vot în Consiliul UE și poate bloca orice inițiativă a statelor europene de a schimba tratatul UE.
"În cazul în care s-ar întâmpla așa ceva, ar exista consecinţe și pentru Marea Britanie, iar într-un astfel de scenariu, Marea Britanie ar trebui să gândească foarte serios la modul în care ne maximizăm interesul nostru naţional", a spus Cameron în septembrie 2011. "Atunci când se vrea o schimbare de tratat, avem posibilitatea de a prezenta ceea ce dorim și ce este în interesul ţări la nivel naţional. Am făcut deja acest lucru și l-aş face din nou în viitor," a adăugat premierul britanic.
Dacă la consiliul european de miercuri se va decide schimbarea tratatelor UE, scenariu foarte posibil, atunci Cameron va fi forțat, de propriile promisiuni, să ceară Bruxelles-ului mai multă putere pe plan național.
Danermarca
O altă problemă vine dinspre Danemarca, unde premierul Mark Rutte nu va avea probabil susţinerea Parlamentului său pentru orice fel de salvare ar fi convenită de şefii de stat şi de guvern ai UE. Guvernul minoritar al Olandei nu va reuşi să obţiă o majoritate în Parlament pentru a aproba reforma Eurozonei.
După şase ore de discuţii marţi, atât guvernul, cât I Parlamentul olandez au refuzat să explice ce fel de reforme ar fi acceptabile pentru Olanda. Premierul Rutte nu va putea conta pe sprijinul extremei drepte a lui Geert Wilders (aliatul său obişnuit), al cărui partid a explicat foarte clar că se va opune oricărui pachet de salvare.
