Pe aceeași temă
Un sondaj de opinie realizat de INSCOP arată că pesimismul populației privind viitorul țării este accentuat, aproximativ 80% dintre români fiind de părere că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcție greșită.
Patru din cinci români sunt de părere că România se îndreaptă într-o direcţie greşită. De asemenea, jumătate dintre cei chestionaţi în ultimul sondaj al INSCOP Research, în parteneriat cu Verifield, nu sunt de acord cu aducerea de refugiaţi în ţara noastră.
Potrivit sondajului de opinie intitulat ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naţionalist în era dezinformării şi fenomenului ştirilor false” – Ediţia a III-a, pesimismul populaţiei privind viitorul ţării este accentuat, aproximativ 80% dintre români (faţă de 68,1% în iunie şi 70,3% în martie) fiind de părere că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcţie greşită. 12,5% dintre cei care au răspuns întrebărilor cred că se îndreaptă într-o direcţie bună (faţă de 25,1% în iunie şi 23% în martie), iar 6,5% nu ştiu sau nu răspund.
Totodată, cercetarea sociologică arată că aproape jumătate dintre români se opun primirii de refugiați, în timp ce două treimi sunt de părere că aducerea de imigranți ar putea genera probleme grave în societatea românească.
„Sunt de acord ca România să primească, cu anumite condiţii, refugiaţi în special tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educaţie superioară şi gulerele albe. Se opun primirii de refugiaţi mai ales cei cu un nivel de educaţie mai scăzut, cei cu vârsta peste 30 de ani, cei care nu folosesc reţelele sociale.”, susţin autorii sondajului.
În opinia a 48,8%, tăierile ilegale ale pădurilor din România sunt produse mai ales de companii româneşti şi cetăţeni români (faţă de 42,1% în iunie şi 45,8% în martie). 44,8% dintre cei intervievaţi consideră că tăierile ilegale ale pădurilor din România sunt produse mai ales de companii străine (faţă de 48,6% în iunie şi 47,3% în martie). 6,4% nu ştiu sau nu răspund.
„Suprapunerea a trei crize majore pe o perioadă scurtă de timp – criza pandemică, criza economico-socială şi o criza politică neaşteptată şi inexplicabilă pentru populaţie a determinat o stare de pesimism accentuată şi o prăbuşire a percepţiei cu privire la direcţia în care se îndreptă ţara. În acest moment, cred că înregistrăm unul dintre cel mai scăzute niveluri ale indicatorului ”direcţie bună” din ultimul deceniu, cu perspectiva chiar de înrăutăţire în contextul apropierii sezonului rece şi a impactului exploziei preţurilor la energie asupra costului vieţii. Consecinţele ignorării faptului că 80% din români cred că lucrurile merg într-o direcţie greşită riscă să fie dramatice, mai ales că o parte semnificativă a populaţiei va fi împinsă în plasa unor opţiuni politice radicale care în orice caz nu vor vindeca, ci doar vor înrăutăţi problemele din societate”, a declarat Remus Ştefureac, preşedinte Strategic Thinking Group.
Direcția țării: 80,9% dintre români sunt de părere că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcție greșită (față de 68,1% în iunie și 70,3% în martie), în timp ce 12,5% cred că se îndreaptă într-o direcție bună (față de 25,1% în iunie și 23% în martie), iar 6,5% nu știu sau nu răspund.
Remus Ștefureac, președinte Strategic Thinking Group, arată că ”suprapunerea a trei crize majore pe o perioadă scurtă de timp – criza pandemică, criza economico-socială și o criza politică neașteptată și inexplicabilă pentru populație a determinat o stare de pesimism accentuată și o prăbușire a percepției cu privire la direcția în care se îndreptă țara. În acest moment, cred că înregistrăm unul dintre cel mai scăzute niveluri ale indicatorului ”direcție bună” din ultimul deceniu, cu perspectiva chiar de înrăutățire în contextul apropierii sezonului rece și a impactului exploziei prețurilor la energie asupra costului vieții. Consecințele ignorării faptului că 80% din români cred că lucrurile merg într-o direcție greșită riscă să fie dramatice, mai ales că o parte semnificativă a populației va fi împinsă în plasa unor opțiuni politice radicale care în orice caz nu vor vindeca, ci doar vor înrăutăți problemele din societate”.
Tăierile ilegale ale pădurilor: În opinia a 48,8%, tăierile ilegale ale pădurilor din România sunt produse mai ales de companii românești și cetățeni români (față de 42,1% în iunie și 45,8% în martie). 44,8% dintre cei intervievați consideră că tăierile ilegale ale pădurilor din România sunt produse mai ales de companii străine (față de 48,6% în iunie și 47,3% în martie). 6,4% nu știu sau nu răspund.
Impactul imigranților: ”Aducerea de imigranți ar putea ajuta la acoperirea nevoii de forță de muncă din economia românească” în opinia a 30% dintre cei intervievați, în timp ce 64,2% consideră că ar putea genera probleme grave în societatea românească. Nu știu sau nu răspund 5,8%.
Atitudinea față de refugiați. Sunt de acord fără condiții ca România să primească refugiați din alte țări 12,3% dintre cei chestionați. 38,8% sunt de acord ca România să primească doar anumite categorii de refugiați și 47,3% se opun ferm acestei idei fiind de păere că în niciun caz România nu ar trebui să primească refugiați din alte țări. Nu știu sau nu răspund 1,6%.
Sondajul de opinie ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Ediția a III-a a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States – și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.
Ancheta sociologică s-a derulat în perioada 15-27 septembrie 2021, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1204 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.8 %, la un grad de încredere de 95%.
