Pe aceeași temă
O serie de documente din Dosarul Personal arată că Sorin Ovidiu Vântu a fost racolat de Securitate la 28 de ani, în aprilie 1983, în timp ce executa, la penitenciarul Bacău, o pedeapsă de cinci ani de închisoare pentru delapidare. Direcţia a IV-a Contrainformaţii i-a deschis Dosarul Personal cu nr. 8046. Direcţia a IV-a se ocupa, între altele, cu recrutarea informatorilor din rândul puşcăriaşilor.
Potrivit raportului cu propunerea de recrutare, semnat de ofiţerul Constantin Stănescu, Vântu este ales dintr-un număr de patru candidaţi. Ofiţerul îl califică drept "cel mai corespunzător", observă că "dispune de posibilităţi de informare în rândul deţinuţilor de pe punctul de lucru" şi notează că are "un dezvoltat spirit de sesizare şi discernământ". Într-un alt raport de verificare, este descris ca "un element disciplinat care regretă fapta comisă, dovedindu-se recuperabil pentru societate".
În angajamentul de colaborare olograf, nedatat, semnat Vântu, scrie: "Informaţiile le voi furniza sub formă de note scrise pe care le voi semna sub numele de Nuş în locul numelui meu real". În raportul referitor la modul cum a decurs recrutarea, datat 26.04.1983, semnat de acelaşi ofiţer Stănescu, se arată: "redactându-se angajamentul, prilej cu care i s-a fixat şi conspirativul de Nuş, s-a trecut la instruirea cu problemele pe care să le aibă în atenţie..." Ofiţerul mai scrie că "în procesul recrutării, candidatul a furnizat o serie de date de interes operativ, care au fost consemnate în scris sub forma unei note informative". Este momentul în care deţinutul Vântu intră în reţea, având calitatea de informator, cu nume jucăuş: Nuş.
Misiunea lui Nuş în penitenciar
Turnătorul este, la rândul său, turnat. În procesul de recrutare şi verificare, securiştii culeg date despre Nuş. O notă de la sursa Măgureanu menţionează că "deţinutul Vântu Ovidiu lucrează la filele CEC ale deţinuţilor precum şi la tabelele de cumpărături". Altfel spus, fostul contabil socoteşte şi după gratii. Primeşte la schimb bani, pachete, ţigări. Tot graţie meseriei, ajunge pentru scurt timp, prin transfer, la penitenciarul Iaşi, "pentru a fi folosit în profesie". Odată cu el, se plimbă şi dosarul de informator.
Într-un raport din decembrie 1983 semnat de lt.col. Barzu Mihai se propune transferul lui Vântu, la pachet cu dosarul de informator, înapoi la penitenciarul Bacău, cu explicaţia vagă că n-a fost utilizat pe post de contabil, din cauză că asupra lui "s-au găsit bani", că la Iaşi nu prea avea informaţii de dat. La Iaşi, Vântu stătea în cameră cu alţi 24 de deţinuţi din categoria "inapţi". Securistul notează că solicita să fie trimis la spital să-şi repare proteza, o posibilă referire la afecţiunile lui SOV. Mai târziu, un raport din 1987, care propune încetarea legăturii cu SOV, reţine detaliul că ambele picioare sunt afectate în mod cronic de poliomelită.
Din alte note şi rapoarte reiese că informatorul NUŞ era activ şi scria note despre alţi deţinuţi. Ofiţerii de securitate îi apreciau calităţile de informator. La rândul lor, alţi turnători adaugă câteva tuşe la portretul din dosar: "deţinutul Vântu Sorin de la cam. 8 este un deţinut care se preocupa în permanenţă de ridicarea nivelului de cultură generală". Uneori "este arogant" şi "se cam laudă".
Dar care era, până la urmă, misiunea încredinţată lui SOV de Securitate în penitenciarul Bacău? O notă menţionează că informatorul Nuş "asigură informativ" punctul de lucru "Lăzi - Conserve" din interiorul penitenciarului. "În perioada cât a fost în legătură, a furnizat materiale care au stat la baza informării comandantului, o partea din acestea fiind exploatate şi în cunoaşterea şi documentarea activităţii elementelor din bază de lucru, aşa cum a fost obiectivul BUCU, TOADER, GELU, GEO şi alţii...". Dintr-un raport semnat de ofiţerul CI cpt. Popescu Aurel, aflăm că, la data de 06.11.1984, informatorul NUŞ este transferat la Penitenciarul Spital Bucureşti "pentru tratament".
Este preluat de Mr. Tudorache Dumitru, care raportează, un an mai târziu, într-o aşa numită notă de analiză datată 25.10.1985, că informatorul Nuş "a dovedit ataşament faţă de organul de contrainformaţii, a păstrat secretul colaborării, nu este deconspirat". Maiorul informează, în raportul său, că Nuş "a fost dirijat în D.U.I. (n.r. Dosar de Urmărire Informativă) CORBU, DRĂGAN, şi TRAIAN, iar prin materialele furnizate a contribuit la cunoaşterea intenţiilor şi preocupărilor acestora atât în timpul executării pedepsei cât şi la punerea în libertate, informaţii verificate şi prin T.O. (n.red. - tehnică operativă) În prezent este dirijat cu sarcini concrete în S.I. TRAIAN (notă: "SI" înseamnă Supraveghere Informativă, o fază inferioară Dosarului de Urmărire Informativă, DUI) şi S.I. GEORGE pentru elucidarea suspiciunii de bază".
Ofiţerul îşi încheie raportul cu propunerea menţinerii în reţeaua informativă.
Misiunea lui Nuş in libertate
Din decembrie 1985, Vântu este liber şi şomer . Securitatea se pregăteşte să-l folosească pe informatorul Nuş şi după eliberarea sa. O notă din februarie 1986, semnată de Mr. Tudorache Dumitru, care îl preluase la internarea în penitenciarul-spital Bucureşti, găseşte numai cuvinte de laudă despre fostul dentinut-turnător: "Pe parcursul colaborării cu organele de contrainformaţii din penitenciar, a dat dovadă de corectitudine şi sinceritate, a respectat instructajul şi linia de conduită stabilită pentru fiecare caz în care a fost dirijat, s-a preocupat de realizarea sarcinilor şi a manifestat curaj şi iniţiativă în determinarea elementelor respective să vină cu amănunte de natură a clarifica suspiciunile şi a se obţine noi date şi informaţii".
Raportul arată că informatorul Nuş a fost menţinut în reţea "şi preluat în legătură de cpt. Popescu C-tin" din biroul C.I. nr 3". Numele Popescu C-tin nu apare însă în opisul cu numele ofiţerilor de legătură. Aici găsim doar numele lui Popescu Aurel, ofiţerul de contrainformaţii care îl are în grijă pe Nuş de la începutul şi până la sfârşitul carierei sale de informator, cu excepţia episoadelor Iaşi şi Bucureşti.
Într-un alt raport, cpt Popescu prezintă "rezultatul investigaţiilor asupra numitului Sorin Ovidiu Vântu". Câteva detalii i-au reţinut atenţia ofiţerului de securitate: "este pasionat de jocul de cărţi - recunoscut ca mare trişor la poker - are în anturaj persoane începând de la preoţi, ingineri, profesori şi terminând cu bişniţarii de rând". Acest raport conţine o mică inadvertenţă, o posibilă eroare. Se menţionează că Vântu a ieşit din penitenciar în decembrie 1985, ceea ce este corect, însă data înscrisă pe raport este 27 iunie1985. Altfel spus, raportul despre viaţa în libertate a lui Vântu pare scris cu şase luni înainte de eliberarea sa. Este altă inadvertenţă, o posibilă eroare la momentul datării raportului.
Vintu a ocolit CNSAS
CNSAS a primit încă din vara trecută o cerere de verificare pe numele lui Sorin Ovidiu Vîntu, în calitate de patron al grupului de presă Realitatea-Caţavencu. Notificat de CNSAS cu privire la verificarea solicitată în baza articolului trei, litera p, din Ordonanţa de Urgenţă 24 din 2008, care stipulează că, printre alţii, pot fi verificaţi acţionarii televiziunilor private şi ai posturilor de radio, Vîntu a răspuns că el nu deţine această calitate la Realitatea- Caţavencu.
Într-adevăr, acţionar majoritar la societatea Realitatea Media nu apare în scripte Sorin Ovidiu Vântu, ci un offshore din Cipru, Bluelink Comunicazione Limited, al cărei unic asociat este Vitalie Dobândă.
În noiembrie 2009, EVZ a reînnoit cererea, în baza calităţii de fondator al unui ONG, care, potrivit aceluiaşi articol de lege, poate fi şi el verificat. ONG-ul cu pricina este Asociaţia Centrul de Pregătire Financiară Millenium, creat în 1996 sub demnumirea de Institutul Român de Valori Mobiliare, redenumit în 2000 Institutul Financiar Român, care poartă actuala denumire din 2003.
Vîntu s-a retras din asociaţie, dar mai deţine calitatea de membru fondator, potrivit datelor de la Ministerul Justiţiei. Cererea EVZ nu a primit niciun răspuns până astăzi, la fel ca şi o cerere similară, din luna iunie, a HotNews şi revistei "Kamikaze", care au invocat calitatea de acţionar cu 90% la o societate numită Romanian News SRL.
