Pe aceeași temă
„În 2015, primul an al mandatului meu, le transmiteam ofiţerilor SRI faptul că este obligatoriu ca cei care vin să slujească această naţiune trebuie să înţeleagă cât de greu s-au câştigat libertatea şi democraţia. Pentru noi ca organizaţie şi pentru mine ca director al ei în ultimii aproape opt ani, căutarea nu s-a oprit nicio clipă. Pentru că eu cred în continuare, cu tărie, în valoarea memoriei colective, peste generaţii. Înţelegerea preţului pe care unii oameni l-au plătit pentru aceste idealuri nu se poate realiza însă complet în absenţa unui concept-cheie: adevărul! Şi mă refer aici, în primul rând, la adevărul privitor la evenimentele sângeroase din 1989”, spune Hellvig în comunicatul de presă.
Documentele SRI privind Revoluția din decembrie 1989 pot fi consultate aici.
Directorul SRI arată că, din păcate, sute de familii încă aşteaptă răspunsuri, sute de victime încă îşi aşteaptă liniştea, iar milioane de români încă aşteaptă acest adevăr pentru a închide o dată pentru totdeauna unul din capitolele cele mai criminale ale comunismului românesc.
„Adevărul nu are un început sau un final. Tot aşa cum el nu aparţine cuiva anume. Noi toţi, însă, suntem responsabili pentru rezultatul lui deplin, iar acela va fi istorie. Avem, astfel, obligaţia de a-l căuta continuu, cu toată energia. Astăzi, SRI face încă un pas pentru a sprijini sau pentru a impulsiona acest demers naţional. Am desecretizat şi publicat pe site-ul SRI toate documentele pe care instituţia noastră le mai avea în păstrare cu privire la Revoluţia din 1989”, anunţă oficialul.
”Sper că prin acest demers orice frântură suplimentară de informaţie adusă la lumină va putea contribui la scrierea istoriei. Un semn că statul român trebuie să se scuture şi să condamne cu adevărat, în sens juridic deplin, comunismul. Şi nu doar comunismul, pentru că şi fosta Securitate a avut o contribuţie importantă la reprimarea sângeroasă a manifestanţilor anticomunişti din decembrie 1989. Acel aparat represiv al statului român de atunci este condamnabil pentru că avea ca prioritate apărarea Partidului Comunist şi a conducătorilor săi, nu era un serviciu de informaţii dedicat apărării cetăţenilor”, mai afirmă Eduard Hellvig.
Potrivit directorului SRI, ”eroii pe care îi comemorăm astăzi, 22 decembrie, merită adevărul”.
”Pentru că ei nu au luptat pentru idei abstracte sau pentru diferitele linii politice. În fapt, eroii nu au ideologie. Dar au avut idealuri, iar unul dintre ele era adevărul. Tineri, civili sau militari, oameni nevinovaţi care au pierit în sângeroasele zile ale lui Decembrie 1989 sunt sigur că s-au regăsit în acelaşi rai al oamenilor buni. Pentru familiile celor care au pierdut atunci un om drag este în continuare crucial ca responsabilităţile să fie partajate clar şi asumate fără echivoc”, spune Hellvig.
Dosarul Revoției
Dosarul Revoluției din 1989 se află la Înalta Curte de Casație de Justiție din 3 august 2022, după ce a fost refăcut de către procurori.
Procurorul General, Gabriela Scutea, a declarat atunci că „reluarea urmăririi penale s-a dispus după ce dosarul a fost restituit fizic de ÎCCJ, iar actele de urmărire penală și redactarea rechizitoriului au fost făcute în 5 luni și 15 zile”.
”Se impune o clarificare în privința evenimentelor din 1989 (…) Foarte multe dintre dosare se găsesc reunite în dosarul pe care astăzi îl înaintăm la ÎCCJ (…)”, a spus Gabriela Scutea, șefa Parchetului General.
În dosarul Revoluției sunt trimiși în judecată și fostul președinte al României Ion Iliescu, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu și fostul șef al Aviației Militare Iosif Rus.
În 8 aprilie 2019, procurorii Secţiei militare din Parchetul General au trimis în judecată dosarul Revoluției din decembrie 1989, în care Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Iosif Rus şi Emil Dumitrescu au fost puși sub acuzare pentru infracţiuni contra umanităţii. Dosarul cauzei cuprinde 3.330 de volume, dintre care 2.030 au fost instrumentate după 13 iunie 2016.
Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis, în 2021, ca dosarul Revoluției să se întoarcă la Parchetul Militar, după ce, în octombrie 2020, Curtea Supremă a exclus mai multe probe depuse de Parchetul Militar la dosar, printre care rapoartele întocmite de SRI și de Comisia parlamentară de anchetă a revoluției care a funcționat în anii 90. Instanța supremă a identificat mai multe probleme de legalitate în investigația procurorilor militari, iar magistrații sunt nevoiți să refacă ancheta la 32 de ani de la evenimentele din 1989.
Ion Iliescu, membru şi preşedinte al C.F.S.N., Gelu Voican Voiculescu, membru C.F.S.N. şi fost viceprim-ministru al Guvernului României, Iosif Rus, fost comandant al Aviaţiei Militare, şi Emil (Cico) Dumitrescu, fost membru CFSN, sunt acuzaţi în dosarul Revoluţiei din decembrie 1989 de infracţiuni contra umanităţii.
Probatoriul administrat, arată Parchetul, a relevat că întreaga forţă militară a României, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne – Departamentul Securităţii Statului, precum şi Gărzile Patriotice, începând cu data de 22.12.1989, orele 16:00, s-au pus la dispoziţia Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi conducerii acestuia. Din acelaşi moment, grupul de decizie politico-militară al C.F.S.N. a luat deciziile importante cu caracter politic şi militar, urmărind accederea la puterea politică a unui grup preconstituit şi legitimarea politică în faţa poporului român. Cercetările vizează faptul că prin instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului ar fi fost create numeroase situaţii de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii etc.
În acest context, în intervalul 22-30.12.1989 au fost trase aproximativ 12.600.000 de cartuşe. Psihoza teroristă ar fi fost indusă cu intenţie prin diversiuni şi dezinformări şi a provocat, după 22.12.1989, 862 de decese, 2.150 răniri, lipsirea gravă de libertate a sute de persoane, vătămări psihice. Aceste consecinţe tragice au fost mult mai grave decât cele ale represiunii exercitate în intervalul 17-22.12.1989 (orele 12:00), arată procurorii.
