Pe aceeași temă
Ca urmare a solicitărilor mass-media sosite în ultima vreme, Serviciul Român de Informații face următoarele precizări:
Prezenta poziție vine ca urmare a deschiderii Serviciului către opinia publică și în ideea transparenței asumate de conducerea SRI, și nu pentru a încuraja o polemică cu cei care lansează acuzații în spațiul public.
Despre “Binom” și “câmp tactic”
Referitor la colaborarea SRI-DNA, vrem să precizăm foarte clar că SRI nu are atribuţii pe linia monitorizării dosarelor penale. Are însă obligaţia legală de a informa organele de urmărire penală cu privire la săvârşirea unor infracţiuni.
Pe de altă parte, ofiţerii SRI pot efectua acte de cercetare penală doar în situaţii strict determinate prin lege, respectiv în cazul infracţiunilor de terorism şi a infracţiunilor la adresa securităţii naţionale, dar numai sub supravegherea procurorului.
Ca atare, până la decizia CCR, din martie 2016, a existat o cooperare între ofițerii de informații și procurori, dar ea s-a desfășurat cu stricta respectare a legislației în vigoare, într-un cadru instituțional statuat.
În faza de judecată, Serviciul are obligaţia de a prezenta şi preda instanţei, la solicitarea acesteia, orice obiect sau înscris ce poate servi ca mijloc de probă, cu asigurarea păstrării secretului de stat.
Precizăm încă o dată că a existat un singur Protocol de cooperare cu PICCJ care prevedea, ca domeniu al colaborării , activitatea de valorificare a informaţiilor din domeniul prevenirii şi combaterii infracţiunilor contra securităţii naţionale şi a celor de terorism, precum şi a altor infracţiuni grave, așa cum erau definite în lege.
Obiectivele cooperării erau schimbul de informaţii relevante şi utile, precum şi asigurarea îndeplinirii atribuţiilor ce reveneau PICCJ în vederea punerii în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică.
Cooperarea Serviciului cu organele judiciare reprezintă o îndeplinire, de către ambele părţi, a obligaţiei legale de a-şi acorda reciproc sprijinul necesar în exercitarea atribuţiilor prevăzute de lege, şi nu o imixtiune în independenţa justiţiei sau a magistraţilor.
Despre rechizitoriile procurorilor
SRI nu a determinat şi nu poate determina modul de finalizare a unei anchete sau a unui proces penal.
În faza de debut a urmăririi penale, conform legislatiei , SRI este obligat să aibă următorul aport:
- transmiterea de informări cu privire la săvârşirea de fapte penale;
- acordarea de sprijin de specialitate la solicitarea organelor de urmărire penală, prin punerea de îndată la dispoziţia acestora a datelor şi informaţiilor deţinute în legătură cu săvârşirea de infracţiuni.
Ca atare, vă asigurăm că nu există niciun rechizitoriu scris sau elaborat de către ofițeri ai Serviciului Român de Informații.
Despre implicarea SRI în arestări:
Serviciul Român de Informații îndeamnă orice persoană care deține probe sau indicii cu privire la depășirea cadrului legal în instrumentarea unor cauze penale să le prezinte de îndată organelor de cercetare penală. Vă asigurăm că Serviciul Român de Informații este direct interesat să asigure respectarea Constituției și legilor țării, fără a tolera nici cea mai mică abatere.
Mai mult, întotdeauna ne-am arătat disponibiltatea de a sprijini orice demers care are ca scop înfăptuirea Justiției.
În sprijinul acestor afirmații vă precizăm că există multiple mecanisme interne de verificare și control a modului în care personalul SRI își desfășoară activitatea și misiunile.
Conducerea SRI a instituit principiul toleranței zero față de orice abuz sau abatere de la lege și conduita profesională.
Despre acoperiți în justiție, politică și presă
Personalul operativ al Serviciului Român de Informaţii îşi desfăşoară activitatea deschis sau acoperit, în raport cu nevoile de realizare a securității naţionale. Serviciul respectă, în activitatea sa, principiul constituțional conform căruia judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii. (art. 124 alin 3 din Constituţie).
Astfel, SRI respectă cu strictețe normele legale care stabilesc incompatibilităţile şi interdicţiile funcţiei de magistrat cu alte funcţii publice sau private, respectiv interdicţia de a fi lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii.
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării verifică, din oficiu sau la sesizarea CSM ori a ministrului Justiţiei, realitatea declaraţiilor magistraților completate anual.
Precizăm foarte clar că nu există niciun caz de încălcare a legii de la instituirea interdicțiilor, ca atare orice altă speculație este falsă!
În privința posibilității ca oameni politici să se afle într-o relație operativă cu SRI și aici trebuie să fim foarte fermi:
SRI nu întreprinde nicio acţiune care să promoveze sau să lezeze interesele vreunui partid politic sau persoane fizice ori juridice, cu excepţia acelor acţiuni ale acestora care contravin securităţii naţionale.
Personalul Serviciului Român de Informaţii nu poate face parte din partide sau alte organizaţii cu caracter politic ori secret şi nu poate fi folosit în scopuri politice (art.36 din Legea nr.14/1992).
Concluzionând, SRI a respectat legea şi nu a avut acoperiți în domeniile în care cadrul legal a instituit o asemenea interdicţie.
Referitor la presă, reprezentanții SRI au afirmat public în repetate rânduri că serviciul de informații se comportă după aceleași norme ale muncii de informații ca toate serviciile partenere, utilizând surse secrete umane, inclusiv acoperite, în toate domeniile de interes pentru siguranța națională, cu stricta respectare a legii.
Despre folosirea mandatelor de terorism în alte scopuri
În privința modului în care sunt executate mandatele de supraveghere pe profil de prevenire și combatere a terorismului precizăm ferm că nici o astfel de informație nu a fost valorificată de către DNA.
Fondul informativ strict de securitate naţională pe profil antiterorism a fost valorificat doar pe două componente strategice majore, respectiv informarea organelor de urmărire penală, în special a DIICOT şi a beneficiarilor legali abilitați să dispună măsuri pe linia regimului străinilor în România din categoria declarării ca persoane indezirabile, interzicerea intrării în țară, neacordarea vizei române, neacordarea/retragerea cetăţeniei române, neacordarea unei forme de protecţie în România.
Despre respectarea Constituției
SRI este o instituție supusă controlului parlamentar, printr-o comisie dedicată activității sale. Am răspuns cu promptitudine și complet oricăror cereri venite din partea acesteia. Mai mult, au fost situații în care conducerea SRI a cerut audierea în cadrul acestei comisii parlamentare pentru a clarifica eventualele nelămuriri apărute în spațiul public. În plus, față de controlul intern și cel parlamentar, actuala conducere a SRI a elaborat și aprobat un cod de conduită etică care stabilește norme și limite foarte clare în ceea ce privește deontologia profesională a ofițerului de informații. La acest moment Codul de Conduită Etică este asumat și implementat la toate nivelurile Serviciului Român de Informații.
Fidel misiunii asumate de a înfăptui securitatea națională, Serviciul Român de Informații îi asigură pe toți cetățenii României că nu are alt țel decât acela de a apăra interesele poporului român și de a respecta Constituția și legile țării.
Daniel Dragomir, cercetat în dosarul Black Cube
Fostul colonel SRI, Daniel Dragomir, este cercetat în dosarul Black Cube, în care mai multe persoane au fost acuzate de încercări de intimidare a procurorului şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi.
Fost şef în cadrul Direcţiei Generale de Prevenire şi Combatere Terorism din SRI, Daniel Dragomir a fost arestat preventiv, la începutul anului, în acest dosar, existând suspiciuni că acesta ar fi intermediat legătura între cei care voiau să afle informaţii despre Laura Codruţa Kovesi şi angajaţii firmei BlackCube, cei care ar fi avut misiunea de a o spiona şi intimida. Daniel Dragomir a fost trimis în judecată de DNA pentru fapte de corupţie.
Daniel Dragomir, fost şef în cadrul SRI, a dezvăluit, într-un interviu televizat, mecanismul existent şi cum funcţiona câmpul tactic, susţinând că SRI se ocupa de rechizitorii şi asigura un "culoar" pentru obţinerea condamnării. Dragomir acuză că printre magistraţi se află şi acoperiţi.
"Ofiţerii SRI făceau rechizitoriile, iar bravii procurori DNA le luau, le contrasemnau şi le trimiteau în instanţă, în speranţa că onor câmpul tactic se va ocupa în continuare pentru a asigura culoarele necesare pentru asigurarea condamnării", a declarat Daniel Dragomir, într-un interviu pentru România TV.
"Se trimiteau bileţele, prin mesageri anume desemnaţi către judecători anume desemnaţi. Erau relaţii personale între judecători şi ofiţeri care erau implicaţi în câmpul tactic, relaţii dezvoltate în timp, spre exemplu generalul Dumbravă sprijinea judecătorii să ajungă în poziţii. Al doilea caz, pe bază de şantaj, cum ar fi fost arhiva SIPA şi în al treilea rând al ofiţerilor acoperiţi în Justiţie. Când vorbim de ofiţeri acoperiţi între procurori şi judecători se încalcă grav Constituţia", a mai spus Dragomir.
"Odată cu plecarea lui Florian Coldea s-a pus batista e ţambal. E nevoie de o evaluare internă pentru a verifica persoane. Deasupra tuturor chestiuniilor se află Constituţia şi ea a fost călcată în picioare de unii ofiţeri, de unii generali. Este datoria Serviciului să caute şi să găsească cum s-au întâmplat lucrurile ca să nu se poată repeta", a declarat, la România TV, Dragomir.
Daniel Dragomir a plecat din SRI în anul 2013, susţinând că gestul său de a demisiona a fost un act de onoare, deoarece viziunea sa şi ceea ce se întâmpla în Serviciul Român de Informaţii nu mai coincideau.
