Pe aceeași temă
Înainte de arestare, judecătorul Stan Mustaţă, de la Curtea de Apel Bucureşti, verifica zi de zi dacă era sau nu anchetat de DNA. El era ajutat de grefiera sa, care consulta toate mandatele de interceptare emise de Curtea de Apel Bucureşti. Din cauza unor lacune din Noul Cod de Procedură Penală, a devenit mai uşor pentru corupţi să afle dacă sunt sau nu interceptaţi, relateaza ziarul Gandul.
Judecătorul Stan Mustaţă, cel care a judecat dosarul lui Dan Voiculescu înainte să fie ridicat pentru luare de mită, verirfica periodic dacă pe numele său există mandat de interceptare. Judecătorul nu făcea asta în mod direct, ci prin intermediul grefierei Marian Curea. Procurorii spun că grefiera consulta în fiecare zi registrele Curţii de Apel Bucureşti, pentru a vedea pe numele cui au fost emise mandate de interceptare. Iată pasajul relevant din referatul DNA:
„Totodată, reţinem şi preocuparea permanentă a inculpatei CUREA Mariana, de a asigura „protecţia” grupului, împotriva unor eventuale măsuri de supraveghere tehnică. Astfel, în ziua de 02 aprilie 2014 CUREA Mariana le-a explicat inculpaţilor MUSTAŢĂ Stan şi BORACIU Ion că instanţa competentă să dispună astfel de măsuri faţă de judecătorul MUSTAŢĂ Stan era chiar Curtea de Apel Bucureşti („Înainte, Parchetul făcea asta prin Ordonanţa procurorului. Acum trebuie să ceară încuviinţare la Instanţă, prin Încheiere”, „La noi!”, „Păi, la noi! Voi sunteţi de competenţa tot a noastră. Înainte era competenţa la Înalta şi de când s-a...”), sens în care nu exista nici un pericol, întrucât verifica personal în evidenţele Curţii de Apel Bucureşti existenţa unor astfel de mandate: „Nu s-a dat o ...[neinteligibil]... nimic pe dosar, c-o verific eu în fiecare zi, ECRIS-ul, şi la noi şi la întâia” (sursa: rechizitoriu DNA)
Grefiera Curea putea să verifice registrele cu mandatele de interceptare mulţumită prevederilor lacunare din Noul Cod de Procedură Penală. Pe fostul cod mandatele de interceptare erau aprobate de un număr restrâns de judecători care rămâneau aceeaşi. Mandatele de interceptare erau emise de şeful instanţei sau de un judecător desemnat de acesta. După 1 februarie, după ce a intrat în vigoare Noul Cod de Procedură Penală aceste mandate sunt aprobate de un număr mai mare de judecători de fapt legea nu face nici o distincţie astfel că mandatele pot fi date de oricare dintre judecători secţiilor penale.
Pericolul real al scurgerilor de informaţii legate de mandatele de interceptare este relevat şi în dosarul judecătorului Mustaţă. Magistratul povestea cu lejeritate despre mandatele de interceptare pe care le aproba.
Îngrijorarea judecătorului de a nu fi subiectul vreunei anchete penale a reieşit şi din preocuparea sa de a cunoaşte mijloacele tehnice prin care pot fi interceptate convorbirile: „Deci, sunt nişte goarne! Şi e ca o goarnă. Ai văzut cum e megafonul ăla? «Atenţiune, atenţiune!» Exact ca aia e! Direcţionale îi zic ei. Vine cu o direcţională şi pe urmă te prinde şi înregistrează tot ce ai vorbit.”.
În situaţia în care magistratul MUSTAŢĂ Stan a început să relateze aspecte ale activităţii sale profesionale cu caracter confidenţial, referitoare la emiterea unor mandate de supraveghere tehnică („Eu am dat unul… unei familii de …[neinteligibil]…”, „La toată familia am dat, dar era ăla urmărit din Spania. Am dat şi eu!”, „…[neinteligibil]… informativă. Deci, şi filaj, şi tehnică, şi filmat, tot! Să-l identifice pe ăla.”), grefierul CUREA Mariana l-a atenţionat asupra indiscreţiei sale: „N-ai voie să spui ce ai făcut vinerea trecută!”, „Taci din gură!”. (sursa: referat DNA)
Până să intre în vigoare noul Cod, toate datele legate de mandatele de interceptare erau păstrate la fiecare instanţă pe un singur calculator. Informaţiile despre mandatele solicitate de procurori erau cunoascute de două sau trei persoane, mereu aceleaşi. Acum, mandatele sunt date de judecătorii aflaţi pe o listă care se modifică în permanenţă. Datele despre mandatele solicitate de procurori se regăsesc pe mai multe calculatoare din instanţe. Mai mulţi grefieri au acces la aceste date şi este foarte usor ca informaţia să fie diseminată şi să ajugă chiar şi la cel care este vizat de mandatul de interceptare, au explicat mai multe surse judiciare.
În plus, judecătorii de penal aprobă şi mandatele necesare pentru percheziţii, ori cele pentru filaje. Există, spre exemplu, riscul ca un suspect pentru care s-a cerut mandat de filaj, fiind cunoscut faptul că ia mită, să afle că este anchetat, ceea ce face inutilă supravegherea lui şi reduce la minim şansa unui flagrant.
