Pe aceeași temă
Statutul parlamentarilor nu a mai fost supus la vot, miercuri, la Comisia Juridică, pentru că nu a fost publicată motivarea Curții Constituționale în Monitorul Oficial, statutul fiind astfel amânat pentru toamnă.
Procedura cerea ca motivarea Curții Constituționale să fie publicată în Monitorul Oficial, ca apoi să se întoarcă în Parlament pentru a se face schimbările necesare acolo unde legea a fost declarată neconstituțională.
Astfel, pe timpul verii, Camera Deputaților și Senatul vor funcționa după vechiul statut.
Curtea Constituțională a decis, în urmă cu o săptămână, pentru a treia oară, că unele articole din Statutul parlamentarilor sunt neconstituționale, legea fiind întoarsă în Parlament.
Potrivit modificărilor care fuseseră propuse, cererea de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului ori a senatorului ar fi urmat să fie adresată de către ministrul Justiţiei preşedintelui Camerei din care deputatul sau senatorul face parte pentru a fi supusă aprobării plenului Camerei. Cererea trebuia să conţină indicarea cazului prevăzut de Codul de procedură penală şi motivele concrete şi temeinice care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziţiei, scrie Mediafax.
Tot articolul 1, punctul 18, declarat neconstituţional, stabilea că preşedintele Camerei din care face parte deputatul sau senatorul aduce, de îndată, cererea la cunoştinţa Biroului permanent, care o trimite Comisiei care are în competenţă analizarea situaţiilor privind imunitatea pentru a întocmi un raport în termen de cel mult 3 zile. Portrivit modificărilor declarate neconstituţionale, raportul Comisiei urma să facă referiri punctuale la motivele concrete, legale şi temeinice invocate.
Magistraţii de la Curtea Constituţională au stabilit că este neconstituţional şi punctul 19 al articolului 1, prin care se introducea Articolului 24² în Legea 96/2006, cu următorul cuprins:
«(1) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizează Camera Deputaţilor sau Senatul, după caz, pentru a cere începerea urmăririi penale pentru săvârşirea unei fapte penale care are legătură cu exercitarea mandatului unui membru al Guvernului care are şi calitatea de deputat sau de senator, în temeiul Articolului 109 din Constituţia României, republicată. Sesizarea trebuie să conţină motivele concrete, legale şi temeinice care justifică începerea urmăririi penale.(…) (4) Raportul Comisiei va face referiri punctuale la motivele concrete, legale şi temeinice invocate; acesta se aprobă prin votul secret al majorităţii membrilor prezenţi. (…)»".
Şeful statului a trimis la CCR, în 23 aprilie, o sesizare de neconstituţionalitate privind Legea pentru modificarea şi completarea Statutului deputaţilor şi al senatorilor.
sursa:b1.ro
