Pe aceeași temă
Stenograme, prezentate de Evenimentul zilei, ale inregistrarilor dintre patronul Interagro, Ioan Niculae, si presedintele CJ Braila, pesedistul Gheorghe Bunea Stancu, trimisi in judecata de procurorii DNA, arata cum Niculae intervenea pentru punerea lui Iulian Iancu (presedintele PSD al Comisiei de Industrii a Camerei Deputatilor), in functia de ministru al Economiei, sau pentru ca Ilie Sirbu, la vremea aceea ministru al Agriculturii, sa aprobe hotarirea de guvern pentru acordarea unor facilitati pentru ingramasinte. Niculae il dorea schimbat pe Sirbu si era suparat pe Videanu din cauza ca numise in diferite functii oameni care nu-i conveneau. Magnatul a dat suma de 1 milion de euro pentru campania lui Mircea Geoana, in schimbul acestor favoruri. Pentru a disimula sursa banilor, au fost incheiate contracte de efectuarea unor studii fictive intre institutul Insormar, controlat de Sorin Ovidiu Vintu, si PSD. Procurorii au inceput cercetarea lui Sebastian Ghiță, Viorel Hrebenciuc și Robert Negoiță pentru spălare de bani.
Potrivit rechizitoriului DNA, prin care magnatul Ioan Niculae a fost trimis în judecată, acesta transmitea unor lideri ai PSD că-l dorește pe Iulian Iancu (președintele Comisiei de Industrii a Camerei Deputaților) în funcția de ministru al Economiei, în detrimentul lui Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI, pe care îl considera indezirabil.
Ioan Niculae îl felicita pe Gheorghe Bunea Stancu, președinte al PSD Brăila, pentru numirea lui Ioan Bazac în funcția de ministru al Sănătății și se declara mulțumit de faptul că acesta îl ajuta.
Pe de altă parte, magnatul Interagro era nemulțumit de faptul că ministrul Agriculturii, Ilie Sârbu, întârzia să-i acorde facilități și îi transmitea lui Gheorghe Bunea Stancu să discute cu Dan Nica sau Mircea Geoană, pentru a-l schimba. Niculae și Bunea Stancu erau supărați, printre altele, și pe Adriean Videanu, pe motiv că acesta numise în funcții oameni care nu le conveneau.
Gheorghe Bunea Stancu a luat legătura și cu fostul patron al Prima TV, Cristian Burci, om de afaceri român, în prezent stabilit la Monte Carlo, căruia i-a transmis că îl poate ajuta să recupereze datoria de la PSD și că preferă s-l știe și țină aproape. La fel de aproape ca pe Sebastian Ghiță și Ioan Niculae.
DNA a dispus disjungerea urmăririi penale și continuarea cercetărilor împotriva lui Viorel Hrebenciuc, șeful staff-ului de campanie al lui Mircea Geoană, a lui Robert Negoiță, vicepreședinte al PSD, deputat și om de afaceri, dar și a lui Sebastian Ghiță, manager al Asesoft SA și patron al recent înființatei România TV (RTV).
Pentru a fi disimulată sursa banilor - grupul Interagro - între institutul Insomar (controlat de Sorin Ovidiu Vîntu), mai multe companii și PSD au fost încheiate contracte de efectuare a unor studii fictive. Printre acestea, cele cu Asesoft SA (controlată de Sebastian Ghiță, 200.000 de euro, datat 4 septembrie 2009), cu Real Phone (pe care era înregistrat telefonul mobil personal al lui Viorel Hrebenciuc, dar ai cărei acționari sunt un cetățean grec și afaceristul Nicolae Badea de la Dinamo), cu SC Senior Consulting (350.000 RON, din acționariatul căreia face parte fostul adjunct al șefului SRI, Ionel Marin, colonelul SRI în rezervă Raluca Ecaterina Cămărășan, dar și Răzvan Ionuț Chirilă, fratele unuia dintre acționarii asociați ai Asesoft SA), sau cu Realitatea Media SA (controlată de Vîntu).
CITESTE STENOGRAMELE
Întâlnirea de la JW Marriott. Cum l-a refuzat magnatul pe cumnatul lui Geoană
Magnatul Interagro Ioan Niculae și PSD-istul Gheorghe Bunea Stancu s-au întâlnit, în data de 5 noiembrie 2009, în jurul orei 15,40, la exclusivistul hotel JW Marriott din București, unde au discutat despre suma cu care este dispus să cotizeze afaceristul, ce dorește în schimb și cu cine vrea să negocieze.
Procurorii notează în rechizitoriul de trimitere în judecată că Ioan Niculae i-a povestit lui Gheorghe Bunea Stancu, președintele PSD Brăila, cum a refuzat să discute cu Ionuț Costea, cumnatul lui Mircea Geoană, fiindu-i, astfel, trimis Viorel Hrebenciuc, șeful de campanie:
Ioan Niculae: Măi, îi zic (lui Viorel Hrebenciuc - n.r.): Eu pot să dau și 1 milion de euro, pentru PSD, dar trebuie să știe cât mai puține persoane! Știi tu (adică Hrebenciuc - n.r.) și Ionuț Costea, care nu știe decât că m-am întâlnit cu el. El nu trebuie să spună atâta dau! (adică Ionuț Costea, cumnatul lui Mircea Geoană, nu știa suma, iar Viorel Hrebenciuc nu trebuia s-o spună nimănui, îi povestea Ioan Niculae lui Gheorghe Bunea Stancu, consătean al soției sale - n.r.).
Pentru a demonstra că este om de cuvânt, Ioan Niculae îi spunea lui Bunea Stancu că a plătit, în ziua anterioară, 7 miliarde de lei vechi, "I-am dat ieri, am plătit ieri!"
În schimb, Niculae dorea să-și numească oameni în Ministerul Economiei, Transgaz și Romgaz, pe motiv că: "Trebuie mulți săraci de-acolo dați afară!"
Gheorghe Bunea Stancu spunea, în replică, că a "reținut ideea", precum și pe aceea că Mihai Tănăsescu era indezirabil pentru funcția de ministru al Economiei, fiind preferat Iulian Iancu.
În continuare, Gheorghe Bunea Stancu i-a telefonat lui Mircea Geoană, pentru a-i demonstra lui Ioan Niculae la ce nivel are trecere în PSD. Niculae i-a cerut lui Bunea Stancu să-l salute pe Mircea Geoană din partea sa și să-i spună că doar sunt în "aceeași echipă".
Ioan Niculae și Gheorghe Bunea Stancu discută telefonic pe 29 ianuarie, la ora 15.26
Ioan Niculae: Am fost la Transgaz.
Gheorghe Bunea Stancu: Te-ai dus pentru gaz?
I.N.: Da. PSD n-a pus nici acum director la Transgaz.
G.B.S.: O să pună, mă, ai răbdare...Am treabă, să-i pun pe ăștia, ANRM-u', am Rezervele Statului, am la CEC, la Eximbank, am o grămadă de pus...
I.N.: Păi puneți, măi! Când dracuț ne vedem? Pune-l mă pe ăla al tău, trebuie să vorbim cu Sorin (Ovidiu Vîntu)
Tot Niculae și Bunea Stancu discută telefonic pe 7 martie 2009, la ora 10.16:
G.B.S.: Ei, în partid toată lumea vrea funcții. Și pe la București și pe la Brăila. Am pus la Agenția Națională de Mediu vicepreședinte, la Rezervele Statului - președinte, la RAAPPS, o grămadă. Am vreo șapte-opt funcții de-astea naționale, știi!?
I.N.: Ai făcut o treabă bună cu prietenul nostru, domnul ministru, ai mână bună
G.B.S.: Ionuț? (Bazac - nota procurorului) Băi, el belește (exprimare trivială - n.p.)! Dacă el o strâmbează cu mine, nu durează o săptămână și-i retrag sprijinul politic. Și dacă m-a băgat în vreun scandal, îl schimbă în două zile.(...) Vezi că l-am sunat pe panarama aia, știi tu care...
I.N.: Da
G.B.S.: Ăla cu subvențiile
I.N.: Da
G.B.S.: Înțelegi? Și i-am amintit cum a ajuns ministru. Eu nu i-am amintit altceva.
I.N.: (exprimare trivială - n.p.)
G.B.S.: Păi cum, nu știi!? Eu am pierdut atunci nopți cu el, fii convins. Băi, trebuie să voteze... (expresie trivială - n.p.). Și dacă voiam îl puneam pe... Dar am fost un bou când l-am pus pe Steriu, un tâmpit am fost. M-am luat după alții, ca să nu mai zic. Zic după cine... (expresie trivială - n.p.)
(...)
I.N.: Dă-i un telefon lui... (expresie trivială, se referă la ministrul Agriculturii, Ilie Sârbu - n.p.) ăsta și zi-i: Băi, dacă nici azi n-o faci, nici cel târziu miercurea viitoare...
G.B.S.: Lasă măi, că vorbesc cu... vorbesc cu Nica (Dan - vicepremier și ministru al Administrației și Internelor - n.r.). Lasă-mă că știu eu pe unde să o iau. Dup-aia îl sun pe el
În aceeași zi, 7 martie 2009, la ora 15,26, Ioan Niculae și Gheorghe Bunea Stancu discută din nou:
I.N.: Mă, ai reușit să vorbești cu... (expresie trivială - n.p.)? Bagă azi?
G.B.S.: Nu, nu răspunde. Am încercat. Lasă că-l găsesc eu. De cine vorbești? De Ilie Sârbu, nu?
I.N.: De Sârbu, da.
G.B.S.: Mă, asta e chiar... nenorocit.
I.N.: Băă, ce nenorocit?! Ăsta e mai nenorocit ca noi. E nenorocit rău.
În continuare, cei doi discută de faptul că Ilie Sârbu s-ar fi putut interna, cel mai probabil, din nou, și poate de aceea nu răspunde la telefon.
G.B.S.: Vorbesc cu geoană, mă
I.N.: Vorbește cu Geoană
G.B.S.: Da, îl sun pe Geoană
I.N.: Și spune-i altfel lu' Geoană: Sunt pregătiți ăștia, pe la județele Brăila, Galați, Vaslui, să vină cu câteva mii de oameni în București, să te întrebe unde sunt ăia 15 milioane la hectar, pe care i-ai promis în campanie. (...) Nu, dar trebuie vorbit cu Geoană. Zi-i că, dacă nu intră până luni, s-a dus.
G.B.S.: Deci, trebuie o hotărâre de Guvern, care să... Da', auzi, ăsta ce trebuie să facă? Să dea o hotărâre de Guvern cu îngrășămintele alea, nu?
I.N.: E făcută hotărârea de Guvern! Și el (Ilie Sârbu - n.r.) o plimbă de o lună și jumătate, nenorocitul ăsta! Deși are bani în buget.
Cum s-a mobilizat Viorel Hrebenciuc
Odată înștiințați oficial de faptul că sunt cercetați de către DNA, cei implicați s-au mobilizat. Astfel, notează procurorii, la două zile după ce au fost emise citațiile, mai exact pe 3 iulie 2010, Ioan Niculae i-a telefonat lui Viorel Hrebenciuc, spunându-i că trebuie să se întâlnească.
Niculae l-a sunat, din nou, pe Hrebenciuc, în data de 5 iulie 2010: "Nu vreți să bem o cafea?".
După iulie 2010, convorbirile telefonice devin aproape monosilabice, iar cei implicați preferă să se întâlnească față în față, pentru a discuta. Astfel, în seara zilei de 5 iulie, Viorel Hrebenciuc a mers la sediul Interagro, unde a stat aproximativ o oră, între 19 și 20.
La plecarea de la Interagro, Viorel Hrebenciuc i-a telefonat directorului Insomar, Gheorghe Teodorescu, comunicându-i imperativ - notează procurorii DNA: "Ia haideți să stăm de vorbă!". Cum era târziu, cei doi au convenit să se întâlnească în ziua următoare, ceea ce s-a și întâmplat.
Pe 13 iulie, Viorel Hrebenciuc a fost sunat de fiul său Andrei, care i-a comunicat că la sediul SC Real Phone au ajuns citații de la DNA. După această dată, Viorel Hrebenciuc a început să-și schimbe aparetele telefonice, dar și bateriile acestora - notează anchetatorii DNA - realizînd că este interceptat.
În continuarea dialogului dintre Ioan Niculae și Bunea Stancu e reluată ideea numirilor în funcţii publice, şi anume că Tănăsescu Mihai e indezirabil pentru funcţia de ministru al Economiei, aşa cum îşi exprimase pretenţia Ioan Niculae, care și-l dorea pe Iulian Iancu, președintele Comisiei de Industrii din Camera Deputaților. De altfel, acesta din urmă a susținut, în Parlamentul României, motivele pentru care s-a solicitat aplicarea Legii 332/2009, prin care Interagro a primit gax ieftin. Dosarul este în cercetarea DIICOT.
Pentru a disimula faptul că banii proveneau de la grupul Interagro, institutul Insomar a încheiat, în aceeași zi, contracte cu PSD, ulterior anulate, dar și cu cinci societăți comerciale:
Intrarom: 200 mii de euro
SC Siveco SA: 250 mii de euro
SC Asesoft SA: 200 mii euro (4 sept 2009)
Alte contracte au fost semnalate: SC Real Phone SRL (33.000 de euro), şi SC Senior Counsulting SRL: 350.000 de lei - această din urmă firmă deținută de fostul adjunct al SRI Ionel Marin și colonelul în rezervă Raluca Ecaterina Cămărășan.
