Pe aceeași temă
SUA au predat Omanului sase prizonieri din lagarul de la Guantánamo, actiune care face parte din incercarea de inchidere a acestui centru de detentie, conform promisiunilor electorale ale presedintelui Obama, relateaza Tagesschau.de, conform Hotnews.
Departamentul Apararii al SUA a multumit Sultanatului din Peninsula Arabica pentru „gestul umanitar si dorinta de a sustine eforturile SUA pentru inchiderea centrului de detentie de la Guantánamo Bay.”
Inchisoarea de la Guantánamo Bay a fost creata de George W. Bush, acesta transformand o parte din baza militara navala a SUA din Cuba in centru de detentie, dupa atacurile teroriste din 11 septembrie. Lagarul este situat in afara granitelor SUA si se afla sub jurisdictie militara, justitia civila americana nefiind aplicabila acolo in mod nemijlocit, conform Wikipedia.de.
Cei sase prizonieri eliberati sambata sunt yemeniti. Alti patru au fost transferati, in luna ianuarie, in Oman si Estonia. In anul 2014, 28 de fosti detinuti au fost eliberati si transferati in alte tari. In total, in inchisoarea de la Guantánamo ar mai fi inca 116 detinuti, dintre care aproape jumatate provin din Yemen.
CITITI SI: Secretarul american al Apararii, despre inchiderea Guantanamo: Va fi foarte dificila
In patru ani, Germania a preluat patru oameni. Kurnaz, un turc cu cetatenie germana din Bremen, s-a putut intoarce acasa in 2006, dupa cinci ani de inchisoare. In 2010, Germania a preluat de la Guantánamo un palestinian fara cetatenie si un sirian, care acum traiesc in Renania-Palatinat, respectiv Hamburg. In mai 2015, landul Baden-Württemberg s-a aratat dispus sa agreeze repatrierea marocanului Younous Chekkouri, ale carui rude locuiesc in acest land si sunt cetateni germani.
Cei sase yemeniti au fost trimisi sambata 13 iunie cu avionul in sultanatul arab, dupa cum a comunicat Pentagon-ul. Ei au stat in inchisoare peste 13 ani.
Sistemul de detentie operat in tabara militara transformata partial in inchisoare s-a lovit de critici dure pe plan international, deoarece cei mai multi oameni au fost si sunt tinuti in detenție fara a fi fost judecati. Unii dintre acestia au fost si torturati, pentru a marturisi fapte pe care nu le-au comis.
Astfel reiese din Raportul de 6.700 de pagini al Senatului american publicat in decembrie 2014, cu privire la metodele de tortura practicate de CIA.
Alte abuzuri sunt dezvaluite si de Wikileaks, care in ale sale Gitmo Files „da in vileag documentele secrete despre toti prizonierii de la Guantánamo”. Este vorba despre 765 dintre cei in total 779 de detinuti, la care se refera mii de pagini de documente referitoare la perioada 2002-2008 si cuprinse in memorandumul adresat de JTF-GTMO (Joint Task Force de la Guantánamo Bay) catre Comandamentul Sudic al US din Miami, Florida.
Multi detinuți de la Guantánamo ar fi ramas in arest dupa ce autoritatile americane au ajuns la concluzia ca nu au avut acte criminale, nu sunt vinovati si nici nu reprezinta un pericol pentru statul american. Insa situatia lor a ramas „sensibila” si aparent greu rezolvabila. Trecand atata timp de „vina indecisa” la nivel de autoritati americane, in statele lor ei au ramas indezirabili, daca nu amenintati cu alta inchisoare sau chiar moartea. Iar alte state-gazda pentru ei se gasesc cu greu, chiar daca nimeni nu refuza cu usurinta un favor pe care il cer SUA.
O alta problema care apare la eliberarea acestor oameni este legata de costurile lor de reinsertie sociala. La finele lunii aprilie, sase fosti detinuti de la Guantánamo primiti de Uruguay au ridicat un cort de protest in fata Ambasadei SUA din Montevideo, cerand ajutor de supravietuire si pentru reintegrarea in societate.
Dupa trei saptamani de proteste, cinci dintre cei sase fosti prizonieri au cazut de acord sa incheie protestul, primind 560 de dolari pe luna, asigurare medicala si bani de chirie. Conditia acordarii acestor facilitati a fost ca ei sa invate spaniola si sa ia parte la cursuri de calificare profesionala.
