Sudiu: 45% dintre profesori ar vrea un autocrat, 42% i-ar pune pe romi în clase separate

Laurentiu Gheorghe | 18.10.2018

Studiul privind atitudinile și valorile pe care le au profesorilor români față de societate și politică are rezultate îngrijorătoare: 45% ar prefera un regim iliberal și au un nivel de toleranță scăzut față de minoritatea LGBT și romă.

Pe aceeași temă

 

 

Nivelul de toleranță pentru unele categorii sociale este chiar mai scăzut în cazul profesorilor decât media societății românești. Astfel unul din 8 profesori consideră că pentru minoritatea romă ar trebui înființate clase separate.

 

Peste 60% dintre profesori și-au exprimat dezacordul în privința acordării în România a permisiunii ca persoanele de același sex să se căsătorească, iar mai mult de o treime dintre profesori consideră că homosexualitatea nu este niciodată justificată. Ambele opinii sunt cel mai bine reprezentate în rândul profesorilor celor mai tineri, scrie HotNews.ro

 

Luate împreună, datele cantitative și cele calitative arată, cu destulă claritate, faptul că o parte însemnată dintre profesori nu sunt pregătiți suficient pentru a lucra cu elevi care poartă cu ei povara unei istorii sociale nefavorabile, și că sistemul educațional amplifică aceste dificultăți, concluzionează autorii studiului.

 

Studiul Educație pentru democrație în școlile din România, realizat de Gabriel Bădescu, Claudiu Ivan, Daniela Angi, Oana Negru-Subțirică, de la Universitatea Babeş-Bolyai și-a propus să descopere care sunt atitudinile, valorile profesorilor, nivelurile de implicare civică, toleranță socială și încredere interpersonală, cum văd sistemul educațional din România, într-o perspectivă comparată în timp și față de alte țări.

 

Rezultatele, pe scurt:

 

  • Numărul profesorilor cu un atașament scăzut față de prezența unui regim democratic în țară este îngrijorător.
  • Nivelul de toleranță socială al profesorilor este scăzut, chiar mai redus pentru unele categorii de persoane decât în restul societății.
  • Cel puțin unul din opt profesori se pronunță în favoarea plasării elevilor romi în clase separate.
  • Proporția profesorilor care afirmă că mareșalul Ion Antonescu a avut un rol pozitiv în istorie este mai mare decât a celor care afirmă că rolul a fost negativ.
  • Școlile din rural au mai mulți profesori tineri, la începutul carierei didactice și profesori cu vârste apropiate de cele de pensionare decât școlile din urban. Diferențele sunt cele mai mari în cazul disciplinelor care contează cel mai mult pentru continuarea parcursului educațional.

 

Profesorii nu au încredere în sistemul politic din România

 

- 87% din totalul profesorilor apreciază un sistem politic democratic ca fiind o opțiune bună sau foarte bună pentru România.

 

 - Însă numărul profesorilor care au un atașament scăzut față de prezența unui regim democratic în țară este îngrijorător: 45% dintre profesori afirmă că ar fi foarte bine sau bine ca România să fie guvernată de un lider puternic, care ignoră rolul Parlamentului și al alegerilor, 14% ar aproba existența unui regim militar, iar 11% ar favoriza prezența unui sistem guvernat de lideri religioși.

 

 - Un alt aspect surprinzător este că în rândul profesorilor tineri, cu vârste până la 35 de ani, se regăsesc, comparativ, cele mai ridicate procente de respondenți care ar aprecia pozitiv aceste alternative nedemocratice.

 

 - Chiar dacă în contextul eșantionului vorbim despre o minoritate, merită notat că 14% dintre profesori ar aprecia ieșirea României din Uniunea Europeană ca fiind pozitivă.

 

 - Instituțiile în care profesorii au multă încredere sunt: armata (79%), biserica (62%) și poliția (59%). Doar 8% dintre respondenți au nivele ridicate de încredere în partide, 15% în Parlament și 19 % în Guvern.

 

 - În ceea ce privește nivelul de încredere socială, unul dintre ingredientele importante pentru facilitarea cooperării la nivelul comunităților și al societății, profesorii tind să aibă un nivel foarte redus, mai ridicat însă decât al celorlalți adulți din România.

 

 - Nivelul de toleranţă socială al profesorilor este scăzut, chiar mai redus pentru unele categorii de persoane decât în restul societății.

 

 - Astfel, profesorii tind să fie mai reticenți în acceptarea în proximitate a imigranților, a persoanelor de rasă diferită, religie diferită sau care vorbesc o limbă diferită, însă au atitudini mai tolerante față de homosexualitate și avort, două dintre temele care generează în mod recurent controverse în dezbaterea publică din România.

 

 - Grupurile respinse cel mai frecvent de către profesori sunt persoanele dependente de droguri (58.7%), respectiv cele dependente de alcool (53.6%).

 

 - Al treilea cel mai puțin dezirabil grup este reprezentat de persoanele de etnie romă (42.5%), alte categorii care cumulează procente ridicate ce desemnează atitudini negative fiind homosexualii (38.3%), persoanele care vorbesc o altă limbă (33.7%) și cuplurile în care partenerii nu sunt căsătoriți (33.1%).

 

 - Profesorii care predau în școli din mediul urban sunt mai toleranți decât cei din zonele rurale. Excepția se înregistrează atunci când este vorba despre persoanele de etnie romă, unde diferența dispare.

 

 - Cel puţin unul din opt profesori se pronunță în favoarea plasării elevilor romi în clase separate, și doar doar patru din cinci au optat pentru varianta învățării în clase diverse etnic. Profesorii care predau în școli cu dificultăți mari, care au vechime în profesie ridicată, fără studii postuniversitare, precum și cei de etnie maghiară, preferă mai frecvent o educație segregată pentru romi.

 

 - Majoritatea profesorilor condamnă practicile referitoare la forme de violență în contextul familiei

 

 - Astfel, 85.6% consideră că niciodată nu e justificat ca soțul să își lovească partenera, iar 68.4% sunt de părere că lovirea copiilor de către părinți este un comportament care nu își găsește niciodată justificare. Sinuciderea (66.9%) și pedeapsa cu moartea (59.1%) se remarcă drept practici respinse de o mare parte dintre profesori. Au o acceptabilitate comparativ mult mai ridicată pentru practici legate de viața de cuplu, precum divorțul (9.9% îl consideră niciodată justificat) și relațiile sexuale premaritale (10.4%).

 

Dezvoltarea de abilități civice și deprinderi democratice în rândul elevilor

 

 - Tematicile pe care proporții ridicate de profesori se simt confortabil să le abordeze la dirigenție sau la orele de curs sunt rezolvarea conflictelor (87.2%), gândirea critică și autonomă (86.7%),drepturile și responsabilitățile cetățenilor (86.5%) și subiectele legate de mediu (85.8%). Subiectele care întrunesc procentele cele mai mici de autoevaluări pozitive sunt cele referitoare la migrație (52.1%), respectiv la vot și alegeri (67.9%).

 

 - Proporțiile profesorilor care consideră ca importante o serie de valori pe care școala le poate transmite elevilor, în plus față de cunoștințe (% din total eșantion)

 

Profesorii cred că învățământul din România este superior celui occidental

 

 - Profesorii cred ca învățământul autohton este superior celui din țările vestice, în timp ce 61% dintre profesori consideră că sistemul de educație de dinainte de 1989 avea o calitate superioară celui actual. Este remarcabil și faptul că plasarea în mediul rural nu influențează negativ aprecierea pozitivă a sistemului de educație.

 

 - Cu siguranță, există o distanță notabilă între aprecierile foarte pozitive discutate mai sus și plasarea relativă a elevilor din România în testările internaționale de tip PISA. Lipsa de calibrare dintre cele două dimensiuni poate sugera în schimb faptul că profesorii utilizează alte criterii de evaluare în plasarea educației autohtone pe o poziție superioară.

 

 - Sanse egale la educatie: Peste 70% dintre profesori consideră că școlile din România reușesc să ofere șanse egale tuturor copiilor, insa realitatea este alta

 

 - Este deseori menționată ideea că elevii din mediul rural au un dezavantaj față de cei din școlile de la oraș rezultat din resursele insuficiente pe care le dețin unele dintre familii, dar și din modul în care este asigurată resursa umană din școlile rurale, în care deseori se apelează la profesori suplinitori.

 

Valorile personale ale profesorului influențează modul în care se raportează la predare și învățare

 

 - De exemplu, profesorii caracterizați de deschidere către schimbare (care valorizează autonomia personală, independența, implicarea în acțiuni interesante și dificile) au o mai mare înclinare către predarea centrată pe elevi, în care primează particularitățile de învățare ale acestora din urmă. Valorile personale ale profesorilor au un impact nu doar asupra modalității în care aceștia își calibrează strategiile didactice, ci și asupra modului în care se raportează la meseria și identitatea de profesor.

 

 - Modul în care sunt formați profesorii trebuie să reflecte mai bine realitatea școlilor din România

 

 - Pentru a-i pregăti pe viitorii profesori pentru sistemul real de învățământ, curricula trebuie să integreze abordarea unor probleme cu care se vor confrunta la clasă (de exemplu, hărțuirea sau bullying), cu reguli și strategii care sunt utile în contextul nostru cultural. Apoi, stagiile de practică pentru viitorii profesori, în contexte reale de la clasă, îi pot ajuta să înțeleagă din postura cadrului didactic care sunt tradițiile (adaptative și mai puțin adaptative) respectate în sistemul nostru de învățământ.

 

Recomandări

 

  •  Creștere substanțială a finanțării învățământului, în primul rând a salariilor pentru profesorii debutanți, pentru cei care lucrează cu elevi din categorii vulnerabile și pentru cei care predau în mediul rural.
  • Standarde mai stricte privind condițiile minimale pentru profesare, iar acestea ar trebui să fie aplicate uniform în raport cu nivelul școlar, tipul de localitate, și mediul social în care se află școala.
  • Pregătirea pentru profesie realizată în școli și în universități este deficitară, atât în ceea ce privește pregătirea pentru disciplinele de specialitate, cât și formarea de valori, deprinderi și norme civice în rândul viitorilor profesori.
  • Revizuirea ofertei de cursuri pentru a crește accentul asupra dezvoltării abilităților de lucru cu elevi din grupuri vulnerabile, pentru a contribui mai mult la dezvoltarea unor practici și convingeri legate de predare care au în centru elevul și caracteristicile sale unice de dezvoltare și învățare.
  • Educarea viitorilor profesori pentru a putea contribui mai eficient la formarea de buni cetățeni. Schimbările ar trebui să includă nu doar curricula propriu-zisă, ci şi modul în care materia este predată, natura climatului din școli și universități.
TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2018 Revista 22