Pe aceeași temă
Preşedintele Klaus Iohannis este pe cale să facă o surpriză de proporţii atât politicienilor, cât şi mediului de afaceri din ţara noastră şi să nu promulge Codul Fiscal, la presiunile Comisiei Europene (CE), susţin unele surse politice apropiate situaţiei, citate de Bursa.ro. "Iohannis este tentat să nu promulge noul Cod Fiscal şi să-l reîntoarcă în Parlament cu cerere de reexaminare pe motiv că nu respectă Tratatul de aderare la Uniunea Europeană", mai spun sursele citate, care afirmă că totul porneşte de la scăderea TVA la 19%.
Experţii UE considera că prin scăderea TVA, coroborată cu alte măsuri de relaxare fiscală din Cod, ţara noastră va avea un deficit bugetar excesiv de circa 3,5% si nu va mai putea respecta ţintele bugetare asumate pe termen mediu (MTO). Guvernul şi parlamentarii opoziţiei au arătat că ne vom încadra pe un deficit de maxim 2,9% dacă se menţine nivelul actual de colectare.
În februarie, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că propunerea de Cod Fiscal este un lucru interesant ca exerciţiu teoretic, dar nu şi ca exerciţiu practic, pentru că Guvernul nu a arătat de unde o să acopere golul din încasări. Iohannis a spus, atunci, că proiectul dă bine la imaginea guvernului, că toate propunerile sunt luate din programele PNL sau ale sale. "Este foarte frumos să spui electoratului: nu mai plătiţi impozite. Dar apare o problemă în buget şi înseamnă că nu mai finanţezi şcolile, spitalele".
Deocamdata la Cotroceni nu s-a luat nicio decizie, Codul fiscal urmând să fie transmis preşedintelui spre promulgare abia în această săptămână, iar termenul de fundamentare a deciziei este de 20 de zile de la data transmiterii documentului. Conform surselor citate, au fost solicitate datele de fundamentare de la Ministerul Finanţelor dar şi de la Comisia Europeană, specialiştii preşedinţiei urmând să vadă în ce constă discrepanţa calculelor asupra impactului bugetar.
La finele săptămânii trecute, ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici a declarat: "Ţinta de deficit bugetar asumată va fi depăşită temporar, nivelul estimat fiind de 2,9% din PIB pentru 2016. Însă, la fundamentarea bugetului pe 2016, este posibilă o scădere de la 2,9% la 2,5% din PIB a deficitului. Sunt multe state membre cu deficit excesiv, mult peste 3%, iar România este în situaţia în care trebuie să ia astfel de măsuri pentru a-şi consolida şi mai mult starea economiei".
Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal considera insa ca aceaste masuri ar putea afecta MTO: "Nu putem certifica faptul că această măsură nu afectează MTO. Anul trecut, am reuşit să respectăm deficitul structural aferent MTO, respectiv 1%, însă, anul viitor, la o TVA de 19%, vom discuta de un deficit efectiv de 3,2%, corespunzător unui deficit structural de sub 1%. Ca să avem un deficit structural de 1%, ar trebui ca deficitul efectiv să fie mai mic de 1%. În aceste condiţii, nu vom respecta pactul de stabilitate şi de creştere, vom avea o deviaţie masivă de la obiectivele pe termen mediu".
Dumitru a explicat, acum cateva luni, că îndeplinirea MTO presupune atingerea unui deficit structural de 1%, în 2015, ceea ce înseamnă un deficit bugetar de 1,4%. În cazul unei deviaţii de la ţintele pe care le presupune îndeplinirea MTO, există un mecanism de corecţie pe care ţara noastră îl poate aplica, însă în cazul în care nici în acest mod nu vom atinge obligaţiile asumate, riscăm să fim penalizaţi cu până la 0,1% din PIB, în funcţie de cât de mare este deviaţia, a completat preşedintele Consiliului Fiscal.
Gradul de colectare la buget este o problemă ridicată atât de mediul de afaceri, cât şi de Opoziţie. Oamenii de afaceri au spus că implementarea noului Cod trebuie să fie însoţită de o mai bună colectare a taxelor şi impozitelor şi un amplu program de combatere a evaziunii fiscale, unde s-au făcut progrese dar acestea sunt timide. Liberalii, prin vocea Andreei Paul, au cerut Guvernului să crească gradul de colectare a TVA de la 58% la 73% pentru a compensa diminuarea taxei la 19%.
Statelor internaţionale nu le convine ca România să fie foarte atractivă din punct de vedere fiscal, fiecare dintre acestea dorind să-şi păstreze afacerile şi forţa de muncă pe propria-i piaţă şi nu să-şi piardă investitorii, care ar privi către ţara noastră dacă fiscalitatea s-ar relaxa, consideră Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
Comisia Europeană ar fi foarte mulţumită dacă ar creşte taxele din România, comentează Cristian Pârvan, adăugând că formula după care este calculată contribuţia noastră la bugetul european conţine şi Taxa pe Valoarea Adăugată.
Reprezentantul mediului de afaceri ne-a declarat: "Politica fiscală este atribuţia fiecărui stat. Nu poţi accepta, ca ţară, să-ţi spună alte state ce să faci, în condiţiile în care acestea nu suportă cheltuielile cu sistemul de pensii, cu sistemul social şi aşa mai departe. Deocamdată, CE şi FMI nu ne oferă niciun fel de compensaţii".
Cristian Pârvan avertizează că, dacă preşedintele Klaus Iohannis va decide să nu promulge Codul Fiscal, atunci acesta "îşi va pune tot mediul de afaceri în cap şi îşi va reduce masiv încrederea de care beneficiază".
Mediul de afaceri susţine reducerea TVA cu cinci puncte procentuale, potrivit domnului Pârvan, care consideră că, dacă ar creşte gradul de colectare a TVA, care este printre cele mai mici din Europa, ar putea fi acoperit deficitul creat de reducerea acestei taxe, aflată, în prezent, la unul dintre cele mai înalte niveluri europene.
Un suport care susţine adoptarea acestei măsuri este reprezentat de faptul că, atât în acest an, cât şi în 2016, vom avea creştere economică."Guvernul are o rezervă dincolo de ceea ce a spus până acum în regândirea costurilor de funcţionare ale administraţiilor centrale şi locale", consideră Pârvan, opinând că Executivul ar trebui să-şi propună să cedeze o parte din sarcinile pe care le are, structurilor cu atribuţii în diferite domenii.
Aprobarea Codului Fiscal de către deputaţi este un mare progres pentru mediul de afaceri, întrucât duce la stimularea consumului şi a cererii locale, prin reducerile de taxe aşteptându-se "înviorări" în mediul investiţional, consideră Florin Pogonaru, preşedintele AOAR.
Florin Pogonaru a precizat, în urmă cu câteva zile: "Am participat la dezbaterile pe marginea proiectului de Cod Fiscal şi am fost ascultaţi. Însă sunt şi lucruri care nu au trecut şi pentru care ne exprimăm nemulţumirea. De exemplu, consolidarea grupurilor fiscale româneşti. Avem o lege şchioapă a holdingului, care prevede unele lucruri din ceea ce ar trebui să prevadă o lege a holdingului, dar lipseşte, la nivelul grupurilor româneşti, compensarea pierderilor cu câştigul. Acest lucru, în ciuda tuturor eforturilor noastre, nu a trecut".
Principalele 10 modificări ale Codului Fiscal:
1. Reducerea cotei standard a TVA la 19% (amendament al PNL, măsură introdusă şi în Programul de Guvernare al PNL)
2. Eliminarea supra-accizei la carburanţi (amendament PNL)
3. Eliminarea taxei pe construcţii speciale (amendament PNL)
4. Creşte predictibilitatea - fără modificări asupra impozitelor şi taxelor pentru minimum 1 an - (amendament PNL)
5. Modificarea impozitului asupra microîntreprinderilor de la 5%/3%/1% la 3% (cu facilitatea de 1% pe venit pentru firmele nou înfiinţate în primii 2 ani)
6. Permanentizarea scutirii de impozit a profitului reinvestit (aplicate temporar în guvernele Boc, Ponta)
7. Taxele locale se majorează. Coeficienţii de calcul pentru clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale cresc, precum şi valorile impozabile pe mp. Se introduc penalităţi pentru terenurile agricole nelucrate
8. Scad accizele pentru băuturi alcoolice (bere, vinuri spumoase şi alcool etilic)
9. Impozitul pe dividende se reduce de la 16% în prezent la 5%, iar pentru cărţi, manuale şi accesul la evenimente culturale de la 9% la 5% (al doilea este amendament PNL).
10. Taxarea inversă pentru livrarea de construcţii noi
