Pe aceeași temă
T. Baconschi anunță într-o scrisoare publicată pe blogul personal că intenționează să candideze din partea Alianței pentru România Dreapta pentru un mandat de senator în Diaspora.
Dragi compatrioţi din Diaspora,
În decembrie 1989, mama mea era stabilită în Germania, iar eu aveam actele depuse pentru emigrarea din infernul comunist. Am fost în stradă la revoluţie pentru a-mi câştiga libertatea. Din 1990, viaţa mea a fost mereu împletită cu viaţa diasporei. După căderea vechiului regim, am studiat pentru doctorat la Sorbona, ca bursier al guvernului francez. Acolo am cunoscut fostul exil anticomunist, strâns la biserica din strada Jean de Beauvais, dar şi prima comunitate de studenţi români. Din 1997 până astăzi, am interacţionat continuu cu felurite comunităţi româneşti: de trei ori ca ambasador – Vatican, Lisabona, Paris – apoi ca director general MAE pentru comunităţile româneşti, ca secretar de stat şi, în sfârşit, ca ministru de Externe.
Am întâlnit nemijlocit români stabiliţi în peste 70 de state ale lumii, din Australia până în Irlanda, din Japonia până în SUA şi Canada, trecând prin fiecare stat UE unde există importante comunităţi, asociaţii sau parohii româneşti. Peste tot şi necontenit am căutat soluţii realiste la probleme reale. Fie când am redactat un proiect al Legii Votului prin corespondenţă, fie când am organizat, împreuna cu MAPN, evacuarea a peste 750 de cetăţeni români din Libia, fie când, de acord cu ministrul de Finanţe, am scăzut, cu 30 %, anumite taxe consulare. Românii din Roma au primit prima biserică cu adevărat funcţională în 1999, după vizita Papei Ioan Paul al II-lea la Bucureşti, pe când eram ambasador la Sf. Scaun. Copiii românilor din Paris au putut frecventa şcoala românească de duminică, organizată la Ambasada noastră, iar medicii sau studenţii din Franţa au intrat cu sutele în Palatul Behague, unde li s-a oferit mereu un loc de reuniune agreabilă şi utilă. Prin formaţia mea iniţială, am păstrat foarte bune relaţii de colaborare cu eparhiile ortodoxe româneşti din Uniunea Europeană şi cu fiecare membru al clerului nostru misionar, dar şi cu reprezentanţii altor confesiuni. Ca diplomat, am pledat pentru drepturile compatrioţilor mei şi în relaţia bilaterală cu guvernele din statele unde s-au stabilit, de la Departamentul de Stat american, până la Roma, Madrid, Berlin sau în capitalele din vecinătate, începând cu Belgradul, Kievul, Sofia şi Budapesta. Ca ministru de Externe, am pus la punct Centrul de perfecţionare a personalului consular, dar şi o structură de reacţie rapidă în situaţii de criză consulară.
Cu Republica Moldova, unde am rădăcini, am avut de asemenea o relaţie specială, întemeiată mereu pe iubire şi nădejde. Mă bucur că i-am putut sprijini pe fraţii noştri de peste Prut pe drumul lor firesc spre UE şi apropierea de România, ca susţinătoare a acestui decisiv proiect bazat pe valori şi aspiraţii comune.
Tot ce am reuşit să duc la capăt s-a născut din datorie profesională, dar şi din convingerea că Diaspora, cu cele circa trei milioane de români, este parte a naţiunii, pârghie pentru o mai buna imagine a ţării, sursă de bogăţie şi expertiză pentru România de azi şi de mâine.
Putem spune că guvernele succesive de după căderea comunismului au făcut eforturi, uneori sincere, alteori interesate electoral, pentru ca puntea dintre cei de acasă şi cei de departe să funcţioneze normal. Mai sunt însă multe de făcut şi de îndreptat. Sunt de acord cu colegul meu, dl deputat William Brânză, care susţine necesitatea unui Minister al Diasporei, pe model francez. Cred şi că, în spiritul Constituţiei, reprezetarea parlamentară a Diasporei ar trebui să cuprindă mai multe mandate. Sper ca, prin adoptarea Legii votului prin corespondenţă, comunităţile din Diaspora să-şi spună mai uşor cuvântul în destinul ţării, mai ales în aceste vremuri tulburi.
Dragi compatrioţi din Diapora,
Sunteţi harnici şi destoinici. Oameni curajoşi, oameni liberi, care au trecut peste orice piedică pentru a-şi apăra familia, drepturile şi şansele în viaţă. Oameni care au învăţat iarăşi limbajul solidarităţii. Aveţi în noile dumneavoastră state de reşedinţă parohii, asociaţii, publicaţii, societăţi culturale, mici întreprinderi, magazine cu produse româneşti, restaurante, şcoli, grădiniţe. Unii dintre dumneavoastră s-au ales, în calitate de cetăţeni europeni, în anumite consilii municipale. Constituiţi în Diaspora o mică Românie. Şi de cele mai multe ori ea e mai buna decât cea de acasă, pentru că e mai puţin expusă la propaganda falsă şi la derapajele, din păcate dese, la care asistăm în ţară. Diaspora este o şcoală de democraţie, o sursă de cunoaştere, de virtute şi de patriotism autentic. Iată de ce v-am adresat aceste cuvinte, cu speranţa că intenţia mea de a candida la viitoarele alegeri parlamentare pentru un mandat de senator, în Colegiul 1 Diaspora, din partea Alianţei România Dreaptă, va întruni sprijinul şi sufragiul dumneavoastră. Aş fi foarte onorat să vă pot reprezenta interesele şi aşteptările legitime în viitorul Legislativ de la Bucureşti. Dacă veţi considera că merit această calitate, o voi servi cu devotament şi responsabilitate. Sunt convins că, indiferent de rezultatul acestui demers, vom rămâne împreună, muncind cu onestitate pentru o Românie europeană, vrednică de respectul partenerilor noştri şi tot mai aproape de icoana pe care, în sufletul nostru, i-am hărăzit-o.
Dumnezeu să binecuvânteze România şi pe toţi românii, oriunde s-ar afla !
Teodor Baconschi
2 octombrie 2012
Sf. Mucenic Ciprian, Sf. Muceniţă Justina, Cuviosul Teofil
