Pe aceeași temă
Cristina Tarcea a participat la şedinţa CCR în care a fost discutată sesizarea depusă de Florin Iordache în legătură cu un posibil conflict juridic între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema completurilor specializate în cazuri de corupţie.
"Ce ar însemna completuri specializate la Curtea supremă? Ce înseamnă specializare? Este specializarea completului ca entitate abstractă sau specializarea judecătorului?
Avem 9 completuri mari şi late la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Dacă am specializa două sau am specializa trei completuri, nu am face altceva decât să încălcăm o dispoziţie extrem de importantă care se referă la repartizarea aleatorie a dosarelor. Am avut ani în care 100% din dosarele de fond de la ÎCCJ erau cauze de corupţie, ani în care erau 90%, 80%, 70%.
Ce făceau celelalte completuri de fond? Judecau cauze de corupţie în 2-3 completuri de judecată, iar ceilalţi ar fi aşteptat să le vină rândul când soluţionau apelurile la aceleaşi dosare, pentru că, în apel, nu se punea problema specializării pe fapte de corupţie.
Este absurd să nu poţi judeca în primă instanţă pentru că nu eşti specializat, dar să poţi pronunţa o hotărâre definitivă în apel pe fapte de corupţie", a explicat Tarcea, citată de Agerpres.
Şefa Instanţei supreme a precizat că sunt doar câteva curţi de apel din ţara care au completuri specializate pe fapte de corupţie - instanţele din Alba Iulia, Bihor şi parţial Galaţi, arătând că o eventuală decizie a Curţii Constituţionale privind existenţa unui conflict de natură constituţională va afecta grav şi celelalte instanţe din ţară.
Tarcea a mai spus că toţi judecătorii de la Curtea supremă sunt specializaţi în dosare de corupţie, deoarece magistraţii de aici, spre deosebire de alte instanţe, au şi alte atribuţii, respectiv dau soluţii de principiu, unifică practica judiciară, asigură interpretarea unitară a legii, inclusiv în legătură cu infracţiunile de corupţie.
Sesizarea a fost făcută în martie de Florin Iordache, vicepreședinte al Camerei Deputaților, delegat la conducerea ei de Liviu Dragnea, pe atunci președinte al Camerei, între timp condamnat la închisoare cu executare.
Punerea sub semnul întrebării a completelor de trei l-ar fi putut salva pe Dragnea de condamnarea primită, completurile de trei fiind cele care se pronunță la instanța de fond a procesului în care a fost condamnat Dragnea. Avocații lui Liviu Dragnea au invocat lipsa completurilor specializate în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia de Protecţie a Copilului Teleorman. Între timp, ÎCCJ a decis condamnarea lui Liviu Dragnea la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare, decizia fiind definitivă.
Iordache a susținut că nu a fost respectată legea cu privire la constituirea completurilor de trei judecători, de la ÎCCJ, specializate în fapte de corupție.
O decizie favorabilă sesizării ar putea duce la rejudecarea unor dosare soluționate cu condamnări în primă instanță.
De la ultimul termen, în CCR au intrat trei judecători noi: Simina Tănăsescu, propunerea președintelui și Gheorghe Stan - fostul șef al SS și Cristian Deliorga - judecător care a avut probleme penale, ambii propuși de coaliția PSD-ALDE.
