Pe aceeași temă
Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, pentru Mediafax, că votul pe rezoluția privind situația din România de săptămâna viitoare, din Parlamentul European, este un gest mai degrabă formal, textul fiind negociat între grupurile politice. Acesta a subliniat că rezoluția nu penalizează România, dar atrage atenția și asupra faptului că mențiunile privind protocoalele secrete și efectele lor au dispărut din document.
"Primul-ministru , din punctul meu de vedere, s-a prezentat foarte bine în Parlamentul European. Lucrurile sunt acum însă pe un făgaș pe care premierul nu poate să facă mare lucru. De ce? Pentru că deja am primit copia proiectului de rezoluție, care a fost negociat între liderii de grupuri. Deci noi vom asista săptămâna viitoare la derularea unui moment mai degrabă formal. Lucrurile sunt practic așezate pe o anumită direcție având în vedere că textul a fost negociat între grupurile politice este de așteptat ca o majoritate din Parlament să voteze în favoarea adoptării acelei rezoluții. Numai că, pentru a lămuri lumea, acea rezoluție nu este o rezoluție care penalizează România. Nu, acolo sunt exprimate anumite puncte de vedere", a declarat Călin Popescu Tăriceanu, pentru Mediafax.
Președintele ALDE atrage atenția asupra mențiunilor privind protocoalele secrete și efectele lor, care au dispărut din rezoluție.
"Pot să vă spun că, văzând textul, este foarte interesant că unul din punctele din această rezoluție se referea în forma inițială, de săptămâna trecută, la existența protocoalelor și punea sub semnul întrebării legalitatea protocoalelor dintre serviciile de informații și instituții din justiție. Ce s-a întâmplat între timp, în ultimele două zile? Acea referire a dispărut. Nu știu cine a intervenit, nu știu. A intervenit cineva din România ca să fie scoasă? Pe cine deranja acel lucru, care a fost sesizat de liderul grupului ALDE, Guy Verhofstadt, și care în nenumărate rânduri a vorbit cu îngrijorare despre acest fenomen, care sigur că este fenomenul principal care afectează independența justiției din România", a mai spus Tăriceanu.
În dezbaterea din Parlamentul European din luna octombrie, în care președintele Klaus Iohannis a prezentat viziunea țării asupra viittorului UE, Guy Verhofstadt a declarat: „După 30 de ani, din nou sunt îngrijorat de ceea ce se întâmplă în România”, și a invocat „aceste reforme dubioase care au subminat sistemul judiciar”,subminarea luptei anticorupție dar și „descoperirea protocoalelor secrete de care nu am auzit niciodată în altă țară”.
În luna august a acestui an, Verhofstadt, transmitea că "este necesar să ne asigurăm că sunt oprite omnipotenţa şi manipulările efectuate de serviciile secrete. Este esenţial ca România să se menţină pe calea reformelor şi a politicilor progresive, mai ales în perspectiva mandatului Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene”.
Rezoluția privind situația sistemului judiciar din România și respectarea statului de drept va fi votată, în Parlamentul European, în data de 14 noiembrie.
Potrivit draftului rezoluției, intrat în posesia Mediafax, Parlamentul European este profund îngrijorat cu privire la potențialul de a submina independența sistemului judiciar.
Sursa menționată vorbește și despre faptul că "APCE solicită României să respingă noile proiecte de legi care impun ONG-urilor obligații suplimentare de raportare financiară, să le modifice în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția și cu OSCE / BIDDO și să le supună unei largi consultări publice înainte de adoptare".
