Pe aceeași temă
UPDATE - Consiliul Superior al Magistraturii a avizat negativ proiectul de lege depus de Calin Popescu Tariceanu prin care presedintele Romaniei este exclus din procedura de numire a mai multor functii-cheie din Justitie.
"Am ramas cu totul si cu totul surprins de punctul de vedere al CSM, care, pe de o parte, vorbeste ori de cate ori are ocazia - si foarte bine face - despre necesitatea independentei Justitiei. Propunerea mea este tocmai de a acorda o independenta si mai mare numirilor de la nivelul judecatorilor si procurorilor si de a scoate aceste numiri de sub zona politica, asa incat reactia CSM chiar m-a surprins", a afirmat, miercuri, Calin Popescu Tariceanu, citat de ziare.com
Seful Senatului a subliniat ca membrii CSM vorbesc despre necesitatea independentei Justitiei, dar atunci cand se face o propunere de a creste independenta o refuza.
"Va ramane ca acest proiect de lege sa fie dezbatut in Senat si sper sa reusim sa facem un pas inainte - ceea ce inseamna o reala independenta a Justitiei", a adaugat Tariceanu.
CSM a avizat negativ legea semnata de Tariceanu, aratand ca, desi "pare in acord cu principiile democratice care fundamenteaza alegerile libere, este deficitara sub mai multe aspecte".
Astfel, CSM arata ca in textul initiativei nu se arata concret care este modalitatea de organizare a alegerilor pentru presedintele ICCJ sau ce cvorum este necesar.
In plus, eliminarea Consiliului din procedura de numire in functiile de conducere de la ICCJ contravine Constitutiei, mai precis articolului 125 (2) care prevede ca "propunerile de numire, precum si promovarea, transferarea si sanctionarea judecatorilor sunt de competenta Consiliului Superior al Magistraturii, in conditiile legii sale organice".
De asemenea, CSM se arata ingrijorat de faptul ca proiectul lui Tariceanu ar face posibil ca "alegerea unora dintre judecatori sa nu aiba la baza abilitatile manageriale ale acestora".
Consiliul nu este de acord nici cu schimbarea modului de numire a celor mai inalte functii din Ministerul Public, subliniind faptul ca este esential ca promovarea si revocarea in functiile de conducere din Ministerul Public sa se faca de presedinte, dar la propunerea CSM, astfel incat sa fie respectat articolul 94 din Constitutie, iar atributia esentiala sa ramana "autoritatii judecatoresti, nu puterii executive".
Calin Popescu Tariceanu a propus ca ICCJ sa isi aleaga din randul ei, fara niciun fel de interventie din afara, presedintele, vicepresedintele si presedintii de sectii.
De asemenea, procurorul general al Parchetului de pe langa ICCJ, prim-adjunctul si adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului National Anticoruptie, adjunctii acestuia, procurorii sefi de sectiei ai acestor parchete, precum si procurorul sef al DIICOT si adjunctii acestora sa fie numiti de CSM dintre procurorii care au o vechime minima de 10 ani in functia de judecator sau procuror, pe o perioada de trei ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data.
***
Proiectul va fi trimis la Senat, care este camera decizionala, anunta Hotnews.
Călin Popescu Tăriceanu a depus la inceputul acestui an un proiect de lege prin care se urmarea schimbarea mecanismului de desemnare a șefilor din Justiție. Conform proiectului adoptat astazi tacit de Camera Deputatilor, președintele și ministrul Justiției sunt eliminați din procesul de numire a șefilor Parchetelor și a Înaltei Curți.
Tăriceanu urmărește să modifice mecanismul prin care sunt desemnați șefii din Justiție. Sunt vizați șeful DIICOT, șeful DNA, procurorul general și șeful Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Liviu Dragnea a declarat atunci că are rezerve față de propunerea lui Călin Popescu Tăriceanu de a-l scoate pe șeful statului din ecuația numirii șefilor din justiție: "Deocamdată nu vorbim de a susține niște intenții, dar am rezerve pentru că și acolo (în justiție – n. red.) se fac numiri în câteva luni și e similar cu ce se intenționează la legea alegerilor locale, adică se schimbă regulile foarte repede înainte de a se face aceste numiri. Am mai văzut așa ceva prin 2005, când guvernarea Năstase introdusese acest sistem convenit cu UE și a venit guvernarea ultrademocratică a lui Băsescu și Monica Macovei care au făcut ca aceste numiri să fie politice", a afirmat Dragnea, citat de Realitatea Tv.
La acest moment, șefii parchetelor sunt desemnați de președintele statului, la propunerea ministrului Justiției, la care Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) emite un aviz consultativ. Președintele Înaltei Curți e numit tot de șeful statului, la propunerea CSM.
Președintele Senatului propune ca procurorul general, șeful DNA și cel al DIICOT să fie desemnați de către Consiliul Superior al Magistraturii, consiliu ce ar urma să decidă și în ce privește revocările din funcție. De asemenea, președintele ICCJ ar urma să fie ales de către judecătorii Înaltei Curți, din rândurile lor.
Potrivit România Liberă, în CSM ar exista un curent favorabil lui Tăriceanu pentru schimbarea legii de numire a procurorilor. Argumentul oficial al șefului Senatului e necesitatea de a elimina politicul din Justiție.
Propunerea lui Tăriceanu nu este prima de acest tip. O inițiativă similară a fost convenită cu CSM, în cadrul întâlnirilor avute cu reprezentanții instituției. Însă varianta șefului Senatului e mai restrictivă. În timp ce Consiliul propunea eliminarea din mecanism numai a ministrului Justiției, Tăriceanu vrea să anuleze și rolul președintelui țării.
Varianta CSM: “Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorii-șefi de secție ai acestor parchete, precum și procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și adjuncții acestora sunt numiți de Președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii”.
Varianta lui Tăriceanu: „Procurorul general de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Național Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorii șefi de secție ai acestor parchete, precum și procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și adjuncții acestora sunt numiți de către Consiliului Superior al Magistraturii”.
Mutarea ar putea să însemne și o depersonalizare a responsabilității numirilor în funcțiile cheie din Justiție. Monica Macovei susține că atunci când au loc întelegeri politice în dauna respectării legii, vor apărea controverse. “Cel mai important este principiul responsabilității personale, indiferent de contextul politic și de majorități politice, pentru ca aceste numiri să rămână în afara influențelor politice. O astfel de responsabilitate și-o poate asuma ministrul Justiției, și nu un organism colectiv ca CSM, unde votul este secret și nimeni nu poate fi tras la răspundere”, transmite europarlamentarul într-un comunicat.
